După nenumărate contre şi discuţii pe tema împărţirii pachetului de 80% din acțiunile Aeroportului Traian Vuia între primărie şi Consiliul Județean Timiș, președintele CJT, Titu Bojin, a oferit o explicație pentru faptul că nu îl dorește partener egal pe primarul Nicolae Robu, care ar dori ca municipalitatea timișoreană să aibă nu mai puțin de 50% din pachetul care va reveni autorităților locale.
Consilierii județeni au aprobat astăzi acceptatea celor 80% din acțiuni prin cesionare urmând ca, de luna viitoare, Timișul să preia aeroportul cu toate dotările și clădirile, mai puțin pista.
Consilierul PDL Marius Martinescu a solicitat să știe cine va conduce aeroportul și exact ce clădiri vor intra în posesia județului. Șeful CJT a explicat că „vizavi de management va trebui să discutăm când preluăm acțiunile şi când vom semna pentru preluarea aeroportului. Noi am fost de acord să dăm acțiuni către primărie, cu condiția că va rămâne partea majoritară şi cu condiţia ca managementul să fie realizat cu o persoană care să nu facă jocuri cu o persoană privată care să vină de zona Fondului Proprietatea. Am promis public că primăria va fi partenerul nostru. Nu am spus că va fi egal, atunci se ajunge la situaţia ca să fie cineva din lateral, ca dacă primarul sau şeful de CJT se supără, să ne facă cineva alte jocuri. Eu cred că CJT trebuie să aibă cele mai multe acţiuni”.
Asta a fost,dar a pagubit aeroportul rau de tot…Directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară,paguba-3.585 mi lei!!!
În concluzie, conducerea Aeroportului, în frunte cu directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară. La evaluarea sistemului de control intern/managerial s-au constatat următoarele: nu a fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor; nu au fost elaborate/actualizate şi aprobate programele de dezvoltare a sistemelor de control intern/managerial care trebuie să cuprindă obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele precum şi alte componente ale măsurilor respective. Neevidenţierea în mod distinct în program a acţiunilor de perfecţionare profesională atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie; nerespectarea prevederilor legale referitoare la supervizarea misiunilor de audit public intern, nu s-a elaborat un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern, astfel încât să asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic să fie respectate de auditorii interni; nerespectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 referitoare la modul de desfăşurare a misiunilor de audit (nu s-au întocmit: un proiect de raport de audit, o minută a reuniunii de conciliere); au fost elaborate normele metodologice proprii privind activitatea de audit public intern în cadrul entităţii, dar nu au fost avizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Neregulile contestate de conducerea aeroportului se refereau la deficienţe în actele contabile ori la sume neîncasate din diferite contracte care au păgubit bugetul instituţiei conduse la vremea respectivă de pedelistul Cornel Sămărtinean. Comisia de control a constatat că la mai multe spaţii închiriate există diferenţe de suprafaţă care nu au fost facturate iar chiriile au fost mai mici faţă de tarifele aprobate de consiliul de administraţie, estimând un prejudiciu de 1.603.913,44 lei, cu TVA inclus. După ce aeroportul a făcut o altă experiză în urma căreia a rezultat o a treia variantă a suprafeţelor închiriate, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că, de fapt, nu se cunosc suprafeţele reale ale spaţiilor şi chiriile nu erau corect calculate. S-a constatat, de asemenea, că în 2010 şi 2011, potrivit contractelor pentru servicii aeroportuare, aeroportul a încasat bani mai puţini de la Carpatair şi Tarom faţă de tarifele prevăzute de consiliul de administraţie, deficitul fiind estimat la 1.711.943,67 lei. Un prejudiciu de 269.450 lei a fost stabilit ca urmare a subdimensionării spaţiului închiriat firmei Trinvest Bakery SRL şi a diminuării tarifelor aprobate prin hotărârea consiliului de administraţie.
Ma intreb in cazul deputatului PDL-Samartinean Cornel Mircea-care ar fi pedeapsa corecta,pentru spionaj,abuz in serviciu,fraude la greu,toate dovedite,dar care inca nu sunt pronuntate de JUSTITIE!De ce oare?
Prin documentele semnate de pedelistul Cornel Sămărtinean, ajuns director de aeroport după ce a condus o fabrică de ciorapi, au fost lansate două cereri de ofertă – una pentru managementul faunei din perimetrul aeroportuar pe o perioadă de un an cu o valoare estimată de 530.000 lei şi o alta pentru achiziţionarea de echipamente pentru combaterea prezenţei păsărilor cu o valoare estimată de 170.000 lei. Contractul pentru prinderea maidanezilor şi alungarea păsărilor are o valabilitate de un an, urmând ca finaţarea să se facă din surse proprii. Conform caietului de sarcini, câştigătorii licitaţiei vor trebui, pentru maxim 10.000 euro pe lună, să facă inspecţii/patrulări periodice obligatorii şi acţiuni de intervenţie cu mijloace specifice pentru îndepărtarea păsărilor sau animalelor, capturarea câinilor fără stăpân care umblă în perimetrul aeroportului sau pânde la punct fix în zonele cu risc crescut de prezenţă a păsărilor. Câştigătorii licitaţiei nu trebuie să-şi facă probleme pentru echipamente deoarece conducerea de la “Traian Vuia” cumpără altele noi. Pe listă se află trei dispozitive electronice, dotate cu panouri solare, de îndepărtare a păsărilor dăunătoare care generează sunete de atac ale păsărilor de pradă cât şi sunete de stres şi alarmă proprii fiecărei specii vizate. Printre cerinţe se numără ca echipamentele cu 20 de difuzoare să aibă cinci microcipuri incluse capabile să stocheaze până la opt sunete diferite adaptate nevoilor utilizatorului sau să deţină patru moduri de setare a emiterii sunetelor la intervale diverse de timp. De asemenea, conducerea AIT vrea să cumpere un alt dispozitiv de îndepărtare a păsărilor care să fie montat pe maşină, dar şi două capcane mobile pentru prinderea animalelor mari. Unul dintre potenţialii licitatori a cerut explicaţii legate de aceste capcane – ” vă rugăm să precizaţi dacă pentru capcanele mobile de la pc. 3 din Caietul de sarcini sunt acceptate dimensiunile minime de 300x250x800 mm în loc de 318x267x813 mm, care indică în mod evident un anumit produs, iar diferenţele fiind complet neimportante faţă de gabaritul general şi dimensiunea animalelor sau păsărilor dăunătoare”.
Contactaţi de PRESSALERT.ro, reprezentanţii Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” Timişoara au refuzat să explice care sunt motivele care au stat la baza acestor achiziţii, în condiţiile în care instituţia are astfel de echipamente, şi cum s-a ajuns la aceste sume extrem de mari.