Pentru cei care vizitează Aradul, un obiectiv turistic inedit este turnul de apă, una dintre cele mai vechi şi interesante clădiri ale oraşului, aflat nu departe de centrul acestuia, în vecinătatea Parcului Reconcilierii (fosta Piaţă a Pompierilor).
Primele discuţii pentru construirea turnului şi introducerea apeductelor au început în 1885, iar în 1894 au fost reluate tratativele privind sistemul de alimentare cu apă potabilă, care prevedea forarea unor puţuri cu pompe Worthington la o adâncime de 41 de metri, şi cele privind sistemul de canalizare. În urma licitaţiei, lucrările de execuţie au fost atribuite unui concern de firme londoneze. Valoarea contractului depăşea 1,5 milioane de coroane, iar termenul de execuţie prevăzut era de maximum trei ani. S-a constituit „Societatea pe Acţiuni pentru Apeducte SA”, iar băncile care au finanţat această importantă construcţie a oraşului au fost „Prima Casă de Păstrare” şi „Banca Populară şi de Industrie”. Municipalitatea a aprobat atât importul conductelor şi al materialelor de construcţie, cât şi raportul consorţiului englez şi recomandările privind necesitatea construirii turnului de apă.
Acesta a fost dat în folosinţă în anul 1896 şi a fost, la momentul respectiv, cea mai înaltă şi impunătoare construcţie din Arad. Totodată, noul sistem de alimentaţie cu apă oferea populaţiei Aradului un grad ridicat de confort, care avea să-l includă in rândul oraşelor de prim rang din regatul maghiar. Remarcabila construcţie a fost realizată în anii în care Aradul era condus de cel mai longeviv primar al său, Salacz Gyula, în timpul căruia au fost realizate în oraş mai multe lucrări publice de mare anvergură. Rolul turnului era acela de a aproviziona oraşul cu apă, dar şi de a semnaliza incendiile şi de aceea a fost construit în vecinătatea cazărmii pompierilor. Turnul a asigurat alimentarea cu apă potabilă a reţelei de distribuţie a Aradului până în anul 1956.
Donjon medieval cu influenţe Secession
Turnul a fost proiectat de arhitectul Ybl Miklós iar construcţia acestuia a fost încredinţată firmelor engleze Lancaster şi Mayer din Londra. Turnul, înalt de 35 de metri, seamănă cu un donjon medieval conceput în stil eclectic, cu influenţe Secession. Este o construcţie masivă din piatră şi cărămidă, cu ziduri netencuite, care au o grosime cuprinsă între 80 de centimetri şi 1,2 metri şi sunt acoperite cu cărămidă decorativă de culoare roşu-gălbui, produsă odinioară la Jimbolia. Remarcabile sunt elementele decorative la ancadramentul ferestrelor şi balcoanelor semicirculare, ale căror balustrade sunt lucrate din piatră artificială şi fier forjat.
Turnul are cinci etaje şi o scară interioară. La ultimul etaj se află un uriaş bazin cilindric, cu o capacitate de 300 de tone de apă iar deasupra acestuia, un acoperiş din lemn, placat cu tablă zincată. Acoperişul este prevăzut cu patru lucarne orientate spre cele patru direcţii principale de scurgere a apelor iar la colţuri se remarcă patru donjoane mai mici şi patru bovindouri.
Muzee şi privelişte panoramică a oraşului
Turnul a fost restaurat în 1927 dar, după ce nu a mai avut nici întrebuinţare, a fost lăsat în paragină vreme de foarte mulţi ani.
A fost consolidat şi reamenajat după 1990, când a devenit proprietatea privată a SC „Galeriile Turnul de Apă”, iar în 1996 a fost introdus în circuitul cultural, turistic şi istoric al oraşului. În momentul de faţă găzduieşte Muzeul Apei şi al Pompierilor, expoziţii de artă şi diferite evenimente culturale, reuşind să dobândească un statut privilegiat în viaţa oraşului. În interiorul turnului a fost amenajat un bar şi o grădină de vară iar din vârful turnului vizitatorii au ocazia de a admira priveliştea panoramică a oraşului. Turnul de apă poate fi vizitat zilnic, între orele 10.00 şi 18.00.
