Vineri, 9 iunie 2017, în Sala 2 a Teatrului Național Timișoara a avut loc evenimentul intitulat „Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2021: Oportunitate de dezvoltare locală și regională”.
Biroul de Informare al Parlamentului European în România a propus, alături de partenerii implicați – Primăria Timișoara, Institutul Intercultural Timişoara, Asociaţia „Timişoara Capitală Europeană a Culturii” şi Teatrul Naţional Timişoara – o dezbatere publică pe tema impactului şi a oportunităților apărute în urma obţinerii titlului de capitală europeană a culturii de către municipiul Timişoara.
Evenimentul a fost moderat de către Corina Răceanu, managerul Institutului Intercultural Timișoara.
Invitați la dezbatere au fost Bogdan Bârla (reprezentatul Biroului de Informare al Parlamentului European în România), deputații din Parlamentul European – Iuliu Winkler, Maria Grapini și Victor Negrescu. Au mai participat Simona Neumann directorul Asociației „Timișoara Capitală Culturală Europeană”, directorul Institutului Intercultural Timișoara – Călin Rus, Ada Hausvater (directorul Teatrului Național Timișoara) iar din partea primăriei a fost prezent Cătălin Iapă, consilierul primarului Nicolae Robu.
Turismul regional a fost reprezentat de către Adrian Mariciuc de la Agenția de Dezvoltare Regională Vest și de Gabriela Petcana, președinta Asociației „Clusterul de Turism Banat”.
În prima parte a dezbaterii fiecare invitat a făcut o scurtă prezentare a impactului titlului de capitală culturală europeană asupra dezvoltării Banatului.
Bogdan Bârla a spus că proiectul „Timișoara Capitală Culturală” are sprijinul Biroului de Informare al Parlamentului European. Iuliu Winkler vede Timișoara ca fiind un centru de creație și de cultură, un spațiu multilingvist, fiind sigur că 2021 va fi un succes pentru oraș. De asemenea, Maria Grapini este de părere că proiectul Timișoara Capitală Culturală poate să fi un vector de schimbare a imaginii întregii țări și că acum avem posibilitatea de a promova România.
Victor Negrescu a realizat o statistică în rândul orașelor europene care au fost deja capitale culturale și ne invită să învățăm din experiențele lor. De exemplu, Orașul Worclaw din Polonia a reușit să atragă investiții de 615 milioane de euro, iar Marsilia a atras 11 milioane de turiști în toată regiunea Provence. Europarlamentarul spune că trebuie implicați toți cetățenii orașului, mai ales cei care nu au acces la cultură. Altfel există riscul să devină un proiect al elitelor.
Simona Neumann a prezentat proiectul „Timișoara Capitală Culturală”, explicând fiecare strategie în parte. Spune că acest program cultural este, în primul rând, concentrat pe oameni.
De asemenea, spune că Timișoara va avea un centru multifuncțional de creație în care diverși artiști să se întâlnească. Un loc care să stimuleze creația și experimentul.
Pe 19 iunie începe etapa de StartUp a proiectului, iar Simona Neumann invită pe toți cei interesați să participe la eveniment. Detaliile se vor găsi pe pagina oficială a proiectului.
Cătălin Iapă a transmis un mesaj din partea primarului Nicolae Robu. Acesta a declarat că Primăria va susține proiectul prin reabilitarea clădirilor istorice și a muzeelor, dar și prin proiecte culturale inedite.
Adrian Mariciuc a fost promotorul unor discuții ample și de impact asupra participanților la dezbatere, vorbind despre problemele din domeniul turismului din regiunea noastră. Crede că turiștii vor dori să aibă cât mai multă interacțiune cu localnicii, nu cu pliante de promovare și că vor dori să meargă dincolo de centrul istoric al orașului.
Gabriela Petcana povestește că a avut grupuri de turiști și jurnaliști care au venit la Timișoara pe modul de city-break, iar apoi aceștia au realizat jurnale de călătorii pe care dânsa le-a prezentat la târgurile de specialitate la care a participat.
Operatorii din domeniul turismului nu se simt reprezentați de instituții. Deși toată lumea are de căștigat din turism, din păcate, cei din agențiile de turism nu sunt implicați în proiectele guvernelor, primăriilor, și ale instituțiilor publice în general. Nu există o strategie pentru a valorifica turismul bănățean. Românii nu cunosc atracțiile turistice din zona Banatului.
Maria Grapini intervine în discuție spunând că nu se comunică eficient între factorii de decizie din acest domeniu și e revoltată că la Târgul de turism din București, Timișoara nu a avut niciun stand.
Despre multiculturalism și diversitatea comunităților a vorbit Călin Rus: „Pentru a nu risca să excludem anumite grupuri sociale, cum ar fi comunitatea rromă sau refugiații din Banat, consider că e necesar să privim problema în profunzimea ei. Mă bucur că în dosarul de candidatură există programul Vizibil.Invizibil.”
Ada Hausvater a închis șirul prezentărilor făcând apel la toți cetățenii din comunitatea timișoreană. Proiectul Timișoara Capitală Culturală este un demers civic care implică pe fiecare dintre noi.
În sală au fost prezenți operatori din mai multe domenii de activitate, dar și membrii diverselor comunități (sârbe, maghiare, seniorilor, voluntarilor, tineretului) din Timișoara.
În a doua parte a dezbaterii s-a creat un dialog între invitați și cei din public. S-au dezbătut problemele și s-au căutat soluții pentru implementarea proiectului. Ce e important e că se dorește un dialog permanent. Acesta e la început, iar cei care sunt interesați să facă parte din această comunitate în formare sunt invitați să participe la următoarele întâlniri. Căile de comunicare sunt deschise. E nevoie de factori de decizie, instituții, de artiști independenți implicați în comunitate cât și de simpli cetățeni care să comunice constant între ei pentru ca proiectul Capitalei Culturale să devină realitate, iar Timișoara să redevină acel spațiu multicultural și cosmopolit de altădată.
Foto: Constantin Duma
