O fotografie din anul 1935 făcută în atelierul fotografului Angelo și provenită din donația doamnei Adriana Popescu, care îl înfățișează pe generalul Romulus Ioanovici la Oradea, unde își petrecea duminicile alături de familie, în reședința unchiului soției sale, episcopul Romulus Ciorogariu, este exponatul ales de Complexul Muzeal Arad pentru luna aprilie.
Născut la 25 octombrie 1889 în casa maiorului Ștefan Romulus Ioanovici și a Profirei, descendentă a cunoscutei familii Romanescu, Romolus Ioanovici o personalitate de excepție a generației Marii Uniri, a parcurs toate treptele carierei militare, fiind martor implicat la momentul intrării trupelor române în Arad, în 17 mai 1919. Participant la cele două războaie mondiale, a primit, de-a lungul carierei, numeroase distincții printre care Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de cavaler ori Ordinul „Steaua României” cu spade în grad de cavaler cu panglica de „Virtute Militară”. Cel care a întregit prin profesionalism și devotament aura generației Marii Uniri, una care „a dat nu a luat”, a trăit între două Românii, două războaie mondiale și două regimuri politice, sfârșindu-și zilele la Arad, în 7 martie 1983. Viața și activitatea sa a fost studiată de muzeograful arădean dr. Felicia Aneta Oarcea într-un studiu intitulat „Generalul Romulus Ioanovici (1889 – 1983) – Istoria unui destin”, publicat în Banatica 32/2 din 2022.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă în aceste zile o expoziție temporară de pictură cu lucrări semnate de Constantin Alăzăroae, intitulată „Still Life”. Autorul, masterand la Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, încearcă să exprime prin limbajul formelor şi al culorilor, al liniilor şi al tuşelor, natura, precum și trăirile și gândurile sale, în momentele de creaţie din atelier. Stilizările din compoziţiile plastice sau decorative şi, naturile statice denotă o sensibilitate aparte, lucrările sale remarcându-se prin tușa sigură și viguroasă și o predilecție pentru natura statică dar și proiecția lumii interioare a unui artist în căutarea sinelui, un îndemn la contemplație a propriei lumi, așa cum cum mesajul lucrărilor sale este sintetizat de muzeograful dr. Diana Loredana Pantea, curator al expoziției.
În luna aprilie, exponatul Muzeului Banatului Montan din Reșița este un serviciu pentru fumători datat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, alcătuit dintr-un trepied cu picioare de bambus, deasupra cărora se află un suport metalic circular, cu motive grafice specifice antichității greco-romane, pe care sunt așezate mai multe cupe de diferite mărimi, decorate cu motive zoomorfe și vegetale din email negru, și întrebuințate ca suport pentru trabucuri și chibrituri, scrumieră, precum și un dispozitiv pentru tăierea trabucurilor. Serviciul este o piesă de lux, care denotă existența unui viciu emancipat și boem, dar totodată un simț estetic și un nivel de bunăstare, căci trabucul, semnalat pentru prima dată în secolul al X-lea, în cultura mayașă, a însemnat o formă mai elevată a produselor din tutun. Folosit inițial de băștinașii amerindieni încă de acum 5.000 de ani ca medicament universal, tutunul, numit și tabac, s-a răspândit în Europa după ce a fost adus de navigatorii spanioli iar producția pe scară largă a trabucului a început în secolul al XVIII-lea, în Spania, fiind asociat atât cu viciul fumatului cât și cu opulența și rafinamentul.
În aceste săptmâni care preced Sfintele Sărbători Pascale, Muzeul Banatului Montan găzduiește și o expoziție de artă și carte veche religioasă intitulată „Credință și culoare.
Piese de artă – carte veche din colecțiile Muzeului Banatului Montan”, care va putea fi vizitată până în 24 aprilie. Expoziția oferă o inedită incursiune în universul artei plastice și al cărții vechi religioase, care, pe lângă faptul de a fi bunuri culturale de patrimoniu, oferă și un prilej de meditație asupra celei mai mari sărbători creștine, care semnifică triumful vieții asupra morții, prin prezentarea obiectelor care evidențiază tradiția religioasă și artistică a locuitorilor din această parte a țării.
„Luna Pădurii”, celebrată în fiecare an între 15 martie și 15 aprilie, este marcată și de Muzeul Național al Banatului din Timișoara pentru a pune în evidență importanța ecosistemelor forestiere în menținerea echilibrului ecologic, și prezintă virtual biodiversitatea din Pădurea Verde, exemplificată cu diverse specii de păsări, reptile și alte viețuitoare care trăiesc aici. Tot în această lună mai poate fi văzută expoziția „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” iar un cuțit cu semn de meșter datat în secolele XVI-XVII, este exponatul lunii aprilie. Apărut abia la sfârșitul Evului Mediu, cuțitul a dobândit diverse întrebuințări în gospodărie, și pe lângă cele confecționate pe plan local, se întâlnesc numeroase cuțite provenite din centre meșteșugrești germane și austriece, pe care se pot vedea semne de meșter sau de atelier – o garanție pentru autenticitatea obiectului și un indiciu pentru locul de proveniență. Exponatul lunii aprilie este un cuțit cu plăsele din os, fixate cu nituri, pe a cărui lamă se poate vedea semnul de meșter în formă de semilună, posibil al faimosului centru de producție Solingen, cu o tradiție de peste șapte sute de ani.
