Cred că nu sunt singurul căruia deja i-e dor de hainele uşoare/transparente, formele dezgolite/dezgolirea formelor sau de spuma berii savurată la buza halbelor aburite pe terase sub cerul liber. Pare-se că mai avem ceva de aşteptat în această privinţă, iar până una-alta prin peisajul evenimentelor „nocturne“ ale burg-ului avem parte de aceleaşi metehne.
Probabil nu sunt singurul care s-a plictisit de concertele care încep cu întârzieri „a la CFR“ vizavi de ora de începere. Evenimente anunţate pentru ora 22.00 care încep după ora Budapestei sau GMT, doar pentru că ownerul clubului vrea să câştige nişte bănuţi din vânzarea produselor alcoolice de la faţa locului. Cu siguranţă nu sunt singurul care se plictiseşte abitir la aceleaşi cântări ale trupelor timişorene care insistă să amestece de-a valma hiturile altora.
Noua „cremă“ a scenei locale, cover-iştii ăştia care ne delectează cu recitaluri mega-previzibile în care auzi de-a valma Tina Turner, Kid Rock, Bruno Mars şi Adele.
Concertele astea care sunt la fel de palpitante ca şi o audiţie atentă a Cotelor Apelor Dunării la Radio România Actualităţi. Bag mâna-n foc că or mai exista şi alţi concitadini care cască abitir la o altă distracţie „beton“, nelipsitul karaoke, în care cetăţeni care au consumat destul whisky cât să îmbete întreaga scară de bloc se apucă să îşi etaleze talentul vocal. Acţiuni din astea, unde domnişoare machiate şi aranjate care nu falsează din prima au impresia că şi-au găsit vocaţia.
Desigur, or mai fi şi alţii care s-au săturat de imbecilitatea acelora care poartă pomposul nume de PR sau „departament de comunicare“ care sunt răspunzători pentru strategiile de promovare ale cluburilor. Hai să fim serioşi, cât poţi fi de retard ca-n 2013 să faci flyere sau anunţuri pe Facebook în care să ne promiţi „cele mai sexy animatoare“, „supershow“, „cea mai bună muzică“, „Cd Megamix-uri, free toată noaptea“, „super promoţii la bar“, „cele mai apetisante băuturi“ sau „petrecerea cu cele mai frumoase fete din oraş“? E drept, o bună parte din petrecerile care au loc în acest oraş sunt despre „nimic“. Probabil, e destul de greu să faci ca „nimic“-ul să pară interesant. Dar nu aşa, prietene, că nu suntem la grădiniţă. Se poate şi altfel, dovadă e Seinfeld, serialul „despre nimic“…
„Cu siguranţă nu sunt singurul care se plictiseşte abitir la aceleaşi cântări ale trupelor timişorene care insistă să amestece de-a valma hiturile altora.” – dar nu te-ai plictisit sa pui pinguinul si meneaito pe la nunti? esti putin cam ipocrit domnule zv. nu demult laudai aceste trupe in articolele dumitale.
mah baiete, iar tu? articolele tale sunt exact despre ce vorbeai, despre nimic! lumea care citeste o sa creada ca esti vreun justitiar, doar ca , daca iti va citi si alte articole isi va da seama: consistenta parerilor tale este acea a unei cafele cu lapte. cand lauzi entertainmentul din tm , cand il blamezi, in functie de mood. cert ca e ca pe nimeni nu intereseaza, dar cum oricine isi poate face un blog in care sa scrie despre el, e perfect. sanatate si la mai multe articole din astea, sunt un deliciu!
Ani de zile ai incurajat genul asta de evenimente si acum esti contra. Inteleg ca esti in ograda lui Bota acum si trebuie sa-ti ridici nivelul dar nu te stresa prea tare ca sigur nu reusesti. Ramai la concerte si lansari de albume.