La Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva mai poate fi vizitată, până în 10 ianuarie, expoziția în aer liber „Marea Unire din 1918: secvențe hunedorene”, la care accesul este gratuit. Pe șase panouri, expoziția prezintă imagini și documente de epocă, fotografii ale delegaților din părțile hunedorene ale Ardealului și mărturii ale participanților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, iar două coduri QR aduc informații suplimentare celor interesați.
Reprezentările antropomorfe de pe fragmentele a două vase ceramice – unul descoperit la Gornea și altul la Zorlențul Mare – au fost alese ca exponat al lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Pe prima dintre acestea, păstrată într-o proporție de aproximativ 35%, se poate vedea o față triunghiulară, cu ochii redați prin incizie. Brațele, păstrate parțial, par a fi ridicate, iar sânii sunt redați prin două proeminențe. Elementele păstrate sugerează mișcarea, iar arheologii au numit această figură antropomorfă drept o dansatoare. Pe cel de-al doilea fragment, reprezentarea antropomorfă, încadrată tot în categoria dansatoarelor, este aproape întreagă. Se poate identifica tot o față triunghiulară cu ochii incizați, celelalte părți ale corpului, care sugerează de asemenea mișcarea, fiind redate prin excizie. Astfel de reprezentări antopomorfe, destul de rare în cultura Vinča dar spectaculoase ca mod de realizare, au fost clasate în categoria tezaur, din care fac parte bunurile culturale de valoare excepțională. Vasele de acest tip ar fi putut avea o semnificație magico-religioasă, fiind folosite la practicarea unor ritualuri în urmă cu aproape 7.000 de ani.
Exponatul lunii ianuarie prezentat de muzeul memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” din Șiria este un omagiu adus scriitorului Ioan Slavici, născut în data de 18 ianuarie 1848, dorindu-se totodată evidențierea importanței Zilei Culturii Naționale. Din colecția de patrimoniu a muzeului arădean, Fondul Ioan Slavici, a fost selectat volumul „Amintiri”, publicat în anul 1924 la editura „Cultura Națională”, care și-a propus promovarea valorilor literare naționale și universale, și pe care se află semnătura scriitorului născut la Șiria. Volumul, prezentat de muzeograful Laura Ionela Moț, este unul memoriaslistic, în care Slavici evocă întâmplări trăite alături de bunii săi prieteni Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale și Titu Maiorescu, oferind citirorilor un fascinant univers, de multe ori tulburător, al acestor trainice prietenii care i-au legat pe clasicii literaturii române.
Muzeul Național al Banatului prezintă un obiect din „culisele” muzeului, o piesă aproape necunoscută, aflată de ani de zile în fondul memorial al muzeului, despre care există informații că ar fi fost primită în dar de Traian Vuia chiar de la Constantin Brâncuși, la Paris.
Este vorba despre o sculptură în lemn, în formă de frunză de stejar, cu un decor simplu, dar nu se cunosc amănunte despre împrejurările în care a fost creată ori dăruită de sculptor inventatorului bănățean. Există însă cel puțin o mărturie, publicată în ziarul timișorean „Vestul”, în 1934, că cei doi s-au cunoscut la Paris, unde, la începutul secolului trecut, făceau parte din „Cercle des étudiants roumains”, alături de alți români ajunși celebri. Lucrarea a fost numită de cei care au încercat să afle mai multe despre ea „Frunza vieții”, deoarece seamănă cu o palmă brăzdată de liniile vieții. Piesa a fost donată în urmă cu jumătate de veac muzeului de către o nepoată a lui Traian Vuia, pentru a fi inclusă în fondul memorial muzeal constituit atunci, la aniversarea a o sută de ani de la nașterea lui Traian Vuia.
Astăzi, 6 ianuarie, de la ora 16:00, muzeograful Marius Cornea este invitat al emisiunii „Regiunea în obiectiv” difuzată de TVR Timișoara, unde va dezvălui o parte din poveștile expoziției „Muze la muzeu”, găzduită de Muzeul Național al Banatului.
