Desigur, nu e nevoie să ştii să deosebeşti un Monet de un Cezanne ca să poţi asculta o melodie. Nu e nevoie nici să ştii să cânţi la vreun instrument sau să termini Berklee pentru a-ţi da cu părerea vizavi de o piesă. Pe principiul ăsta, lumea care iese în cluburi, pentru concerte sau petreceri, devine pe zi ce trece tot mai expertă. Dacă e vorba de rock, toţi ştiu să comenteze despre cum a sunat distorsul chitării la un concert. Timişoara a devenit un oraş în care jdemii de indivizi comentează în fel şi chip prestaţia artiştilor care încearcă să dea ceva din ei, pe scenă. Ideea este cât se poate de democratică, doar că pentru a-ţi da cu părerea despre ceva anume, e indicat să ai o bază în chestiunea cu pricina. Ca de exemplu, ar trebui să faci diferenţa între basist şi chitarist. Poate atunci, poţi sesiza când un muzician dă o gherlă. Sau când cineva cântă fals.
Când e vorba de petreceri, orice terchea- berchea sesizează influenţe post – dubstep în setul unui DJ care se chinuie să dea tot ce are mai bun prin intermediul consolei.
Peste noapte, am devenit o naţie de experţi. Care nu iartă nimic. Drept urmare, la capitolul distracţie avem pretenţii cât casa. Vrem artişti de top, cu bilete de intrare cât mai mici. Ştim cel mai bine cum merge treaba şi nu acceptăm sfaturi de la nimeni. Fie că e mainstream sau underground, cârcotaşii sunt omniprezenţi şi atotştiutori. Din păcate, marea majoritate a celor care găsesc nod în papură oricărui eveniment de genul concert sau party au uitat esenţa principală: aceea că evenimentele de acest fel ar trebui să genereze distracţie. Voie bună. Zâmbete şi relaxare. Good times. Până una alta, armata de comentatori vrea totul, dar nu face nimic.
Va mai trece o vreme până când distinşii nemulţumiţi de profesie vor realiza cât sunt de penibili. Până atunci, ne delectăm cu obiceiurile de club de pe la noi. Îi privim cu drag pe şmecheraşii care încearcă să fie „cool“. Pe cei care atârnă toată noaptea la o bere. Şi chiar şi pe indivizii ăia care merg la toaletă şi îşi pun apă rece în doza de energizant, ca să dea impresia că-s „în bani“. Deşi tabloul ăsta de club de Timişoara nu e nici pe departe un Monet, avem o sumedenie de experţi care aşteaptă cu nerăbdare să îşi etaleze incultura crasă oriunde se poate.
Nu e nevoie sa termini Stanford sa stii ca se numeste Berkeley.
CRITICĂ ÎN CRITICĂ CU IZ DE SMILE….. ZOLY OBSERV CĂ NU SE PRE VRE ABZICE DE LA PRE PUŢINĂ MODESTIE CULTURALĂ ….. BAG SAMA CĂ ESTE METEAHNĂ CE NU PROMOVEAZĂ GEN WOODSTOCK ….. AVUSESEM BUN PRIETEN CE CÂNTA MINUNAT LA CHITARĂ …… PĂRINŢII ÂI INTERZISESE SĂ MAI PROFESEZE PENTRU CĂ FĂCUSE PE LA 18 ANI MULŢI BANI PARTICIPÂND CHITARIST LA MAI TOATE NUNŢILE ŢIGĂNEŞTI….. CRED CĂ NU ESTE VORBA DESPRE CULTURA BRENDUITĂ NOT FOR SALE . CRED CĂ ADEVĂRATUL BUSINESS ESTE TOCMAI ASTFEL DE FORME ….. FĂRĂ CÂTUŞ DE PUŢINE INGERINŢE SECURISTICE …… ÎŢI AMINTEŞTI CÂND AMENAJASEM SPAŢIU OBŢINUT DE LA PNŢCD PENTRU TOŢI PRIETENII NOŞTRI TIMIŞORENI ….ACOLO PRIN ’91 SE ÎNCHEGASE TRUPE DE MUZICĂ …. NU AM MAI CONTINUAT DATORITĂ SECURIŞTI CE FUSESERĂ ÎMPOTRIVA YGOMOTULUI PRODUS DE NIXON ALIAS NIXANTES ALĂTURI DE TOŢI CEI ….. PESTE VREO CÂTEVA SUTE ?
Si tie, observator fin, cine-ti da dreptul sa comentezi despre comportamentul unora? Ce te recomanda?
Nu e nevoie nici sa termini Harvard ca sa stii(sau sa te documentezi) ca exista Berklee College of Music: http://www.berklee.edu/
Princeton prostule http://lmgtfy.com/?q=berklee#
Princetoane, vezi că aici ai cam gherlit-o. Cunoscuta școală de muzică e Berklee – http://www.berklee.edu
Secția de muzică de la Berkeley e altceva.
Mie autorul mi se pare frustrat si agresiv la modul general. Ma numar printre cei vizati, cu exceptia ca stiu muzica, consum in club, si am pretentia intemeiata ca pe scena sa nu apara doua fese in ciorapi plasa! Si sunt convinsa ca, cel putin in Timisoara, mai sunt muuuulti ca mine. si eu stiu o faza in care doua fete au venit la un local, si au luat una apa plata, si alta un suc, au dansat o seara intreaga, iar cand cea care comandase suc mai avea doar putin in sticla, a mai completat cu apa de la prietena ei. Si au continuat sa se distreze frumos toata seara, fara ocheade trimise celor cu smatphone ultimul tip,sau cu sampanie ultima fitza pe masa. Pana la urma a avea bani nu te califica in niciun fel, si nici nu este o rusine sa nu ii ai!! ba dimpotriva, este rusinos ca exista o tara in care un tanar care probabil studiaza sau munceste si el undeva, sa nu aiba 10 lei sa si ia o bautura!si eu am intrat in tinerete cu grupurile la muzee prin strainatate, scutind acei 15-20 de euro intrarea, si asta nu inseamna ca nu meritam sau nu puteam sa analizez ceea ce vedeam inauntru..
las’ca va stiu io pi „domnisoarele” astia care se dau vergine si neincepute; ca tineti sub masa stecloanta de votca saniuta luvata cu 2 lei de la buticu din gara. si sugetz la ia. (si nu numa’ !?)
Ma bucur sa vad ca mai exista oameni care gandesc ca tine, Claudia!
Inteleg nemultumirea autorului articolului fata de publicul timisorean, care intradevar nu prea stie sa aprecieze, dar nu inteleg relevanta faptului ca unii oameni poate nu-si permit sau nu vor sa „atarne” la nenumarate beri. De cand sa consumi nu stiu cata bautura a ajuns o conditie necesara pentru buna dispozitie la un eveniment?
Si ca tot se vorbeste de comentatori si de fite… cine sta sa verifice cine, cat si ce bea?! Asta e ultimul trend la party? Sa stai cu ochii pe cei din jurul tau si sa te uiti cat si ce beau?
Le-ai zis bine si de data asta, Zoly 🙂
Da, sutn destui care merg in cluburi si nu consuma mai nimic pentru ca de fapt nu au bani ca sa mearga la club. Mai fain este ca nici nu asculta muzica, de regula vorbesc cand se da muzica (lucru valabil si la multe concerte – unde intotdeauna sunt unii care vorebsc aproape non stop, pentru ca in realitate nu au venti ca sa asculte muzica…). Dar articolul tau nu este despre acestia/acestea, pe care doar ii mentioneaza in treacat pentru a ilustra o idee (valabila, de altfel). chiar daca bag sama ca a atras comentarii in primul rand de la cei vizati de remarca respectiva.
Cine nu accepta ca fenomenul descris de tine este ridicol precis il ilustreaza si nu poate accepta ca el/ea este ridicol/ridicola. Pe de alta parte, fiecare cu rteaba lui – dar asta nu inseamna ca nu avem voie sa spunem cand cineva ni se pare ridicol (chiar daca lui nu i se pare nimic jenant in ceea ce face).
S-ar parea ca problema este ca de multa vreme tinerii nu au unde sa mearga sa se distreze fara sa plateasca mult. Pe de alta parte, toate barurile si cafenelele si ceainariile sunt pline de tineri – semn ca tineretul are totusi bani, dar nu-si stabileste bine prioritatile.
Multi merg la concerte si intra in cluburi ca sa fie vazuti si sa carcoteasca ….
SUbtilitatea e grea: trebuie sa ai bani ca sa poti comenta o prestatie artistica. Sau.. trupele nu canta pentru un public necunoscator si fara bani, ci canta pentru un public specialist, cunoscator si plin de bani ? Cat despre apa plata…refill la energizant… pai asta e rusinos, sa vrei sa pari ceea ce nu esti :)) Cultura/incultura nu are legatura cu nivelul financiar la care te afli, sau intentia de a-ti arata buzunarul, consumand cele mai fine bauturi. Vezi cazurile artistilor cu salarii mici, actorilor cu pensii rusinoase…etc. 🙂 Cat timp prestatiile sunt pentru publicul neavizat, nespecialist, atunci corect e sa permiti comentarii.
Inca n-am auzit orchestra X sa cante pentru orchestra Y, ca sa primeasca recenzii calificate !! :-)))
Stimate domn Zoltan Varga, ne cacam pe frustrarile tale si pe tot ce scrii.
Go fuck yourself!
asa golane scatofil ci ieshti!
Oare nu este mai ridicol sa te preocupi de ce fac altii? Inteleg nevoia de „libertate de exprimare” (inteleasa foarte gresit de unii, din pacate), de a spune necunoscutilor „ba esti penal ca nu consumi”, ca nah, suntem romani si pentru CA CApra vecinului, dar totusi, chiar asta-i principala preocupare la noi?