Fără deviaţii de la normal, progresul nu ar fi posibil

Fără deviaţii de la normal, progresul nu ar fi posibil

1
DISTRIBUIȚI

zv1-1

În rândul amatorilor de club, periodic, există fel şi fel de frustrări. Mai mult sau mai puţin nejustificate. A fost o vreme când printre cei care circulau la diverse chefuri s-a vehiculat ideea că petrecerile din zona „dance“ a oraşului erau axate numai pe „progressive- house“. Mai apoi la modă a fost „minimal“ –ul. După care a venit dubstep-ul ş.a.m.d.

Să nu uităm un lucru important. Graţie TM Base-ului şi anonimTM, Timişoara a fost la un moment dat capitala României la capitolul urban electronic sound, drum and bass şi breakbeat. Şi din când în când, unii se plâng că există prea multe party-uri pe acest calapod. Adevărul, ca-ntotdeauna, e simplu. Petrecerile din Timişoara (de exemplu) sunt făcute pentru oamenii care trăiesc în acest oraş. Degeaba ne apucăm să comparăm party-urile dintr-un oraş din vest de mărimea Timişoarei, cu ceea ce se întâmplă la noi. E o pierdere de vreme. Desigur, din cele mai vechi timpuri ale clubbing-ului timişorean au existat şi cluburile de fiţe.


Unde, dealtfel, muzica n-a fost niciodată ingredientul principal al distracţiei. Şi care mai există şi azi şi o duc bine mersi. Fiindcă întotdeauna există oameni care vor să etaleze ceva. La fel, există şi categoria oamenilor care sunt anti „bumtzi bumtzi“. Care se plâng că-n toate cluburile din Timişoara e aceeaşi muzică şi care consideră că graţie culturii muzicale pe care o posedă, ar merita altceva.

Că ne place sau nu, cluburile din Timişoara oglindesc cât se poate de fidel societatea în care trăim. Şi asta pentru că funcţionează după celebrul şi simplistul dicton „cerere şi ofertă“. Dacă în oraşul nostru ar exista un nucelu de 3-400 de persoane care să iasă în fiecare weekend la o petrecere cu muzică goa, fiţi sigur că ar exista un loc care să fie dedicat exclusiv acestui gen muzical. La fel stă treaba şi cu heavy metal-ul, alternative rock-ul sau orice gen muzical vă trece prin cap. Carevasăzică, dincolo de lamentări şi ipocrizii ieftine, ar fi timpul să ne împăcăm cu ideea că gusturile muzicale ale majorităţii timişorenilor dictează piaţa.

Ne place sau nu, lumea se înghesuie la concerte şi party-uri cu nume intens mediatizate şi prostimea dictează trendurile. Şi asta se întâmplă din cele mai vechi timpuri. Categoric, avem nevoie şi de altfel de „bumtzi – bumtzi“. Care se întâmplă. Cu oameni mai puţini, în locuri mai ferite. Şi e bine ca lucrurile să rămână aşa. Fiindcă, după cum a spus şi Frank Zappa: „fără deviaţii de la normal, progresul nu ar fi posibil“.

1 COMENTARIU

  1. Fain articol, Zoli.
    Vorbeam, în schimb, zilele trecute cu o prietenă despre noţiunea de cerere/ofertă (era vorba despre fetiţa ei de 5 ani care nu bea suficientă apă pe zi). De multe ori, dacă oferta este „in your face”, prezentată corespunzător, poate genera chiar cererea. Fetiţia prietenei mele a început să bea apă atunci când i-a fost cvasi-băgat în gură paharul. Aşadar, se pot crea trend-uri, prin simpla ofertă a muzicii de calitate, a locurilor de calitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.