Flash news: Cât valorează afacerile „bodyguard-ului energetic”; câţi bani sunt pentru drumuri noi; pentru ce ajunge un judecător penal; state anti-Internet Explorer
Aliodor Manolea, devenit celebru după ce presa l-a deconspirat ca fiind „bodyguard-ul energetic” al preşedintelui Traian Băsescu şi mai-nainte a lui Mircea Geonă, este şi un dezvoltator imobiliar de 27 milioane de euro, dezvăluie Gândul, în timp ce Evz prezintă ascensiunea fulminantă în funcţii publice a membrilor familiei Manolea.
Compania Nationala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat, conform celor de la Cotidianul, că în 2010 nu există nici un leu pentru noi drumuri, fiind alocaţi bani doar pentru continuarea proiectelor începute în ultimii ani.
Jurnalul Naţional prezintă povestea judecătoarei care a comis nu mai puţin de cinci infracţiuni pentru a nu plăti reparaţia aripii de la maşina personală, pe care a „şifonat-o” într-un accident.
Franţa este cel de al doilea stat european, după Germania, care-şi avertizează public cetăţenii să nu folosească Internet Explorer din cauza breşelor de securitate descoperite în program, notează antena3.ro.
din Port au Prince domneşte disperarea. „Ajutoarele către populaţie întârzie să apară. Au fost distribuite doar în anumite zone. Am mai întrebat localnicii dacă au primit ceva ajutoare şi, săracii, ziceau ca încă mai astepta. Sper ca aceste ajutoare să meargă unde trebuie. Şi la ei sistemul este foarte corupt. Mai la fiecare colţ sunt pancarte cu Please help us!(Vă rugăm, ajutaţi-ne, n.a). Oamenii cer apă, mâncare şi medicamente. În unele părţi, mai putin afectate, se pare că viaţa revine încet încet la normal. Pe străzi e liniste, dar am eu impresia că e cea dinaintea furtunii”, a povestit Emanuel Petruţ. Inginerul a încercat să recupereze ceva din lucrurile din casa transformată în ruină, dar a fost imposibil. Pe lângă dărâmături, mirosul cadavrelor a zădărnicit orice tentativă. Românul a scăpat fără să fie atacat de bandele care au început să facă legea în Haiti deoarece „ştiau că lucrăm pentru Digicel. Compania a ajutat şi ajută foarte mult ţara. Populaţia este oarecum recunoscătoare. Imediat după cutremur, Digicel a dat credit în valoare de cinci dolari la fiecare dintre cele 2 milioane de abonaţi. Plus că există o fundaţie care a sprijinit şi sprijină în special copii orfani”.
Giarmata au fost oprite pe una dintre porţiuni după ce traseul viitoarei autostrăzi a fost acoperit de un imens lac, apărut după precipitaţiile din ultima perioadă. Pe tronsonul respectiv, aflat în imediata apropiere a căii ferate, constructorii începuseră deja să lucreze la viitorul pasaj care va trece pe deasupra şinelor de tren. Dovadă stau şi pilonii de beton rămaşi deasupra apei. „Când a plouat aici s-a adunat toată apa care vine de la un râu din apropiere. În primă fază ca să mai scadă nivelul apei pe bucata asta, am spart canalul. S-a scurs o parte, că se vede pe mal cum a scăzut nivelul”, a povestit un muncitor.
întârziată deoarece utilajul nu funcţiona la capacitate din cauza alimentării necorespunzătoare cu curent electric. La amiază, angajaţii firmei care a adus motopompa lucrau de zor pentru a o porni. „Dacă îi dăm de cap, în două zile, lacul ăsta o să dispară”, se încurajau, optimişti, muncitorii.
cercetat penal pentru abuz în serviciu, au apărut noi informaţii despre acest caz.Teofil Drugărin este omul de la care a început totul, după ce a depus mai multe plângeri împotriva angajaţilor primăriei. Acesta a povestit, în premieră, despre motivele care l-au determinat să ceară anchetarea funcţionarilor publici. „În urmă cu aproximativ un an de zile, am depus actele pentru a obţine autorizaţiile de construcţie pentru mansardarea a trei blocuri. Au cerut să-mi tot trimită adrese că mai trebuie o hârtie, două. Când le duceam mai cereau altele. M-am dus şi le-am spus să-mi spună teoate actele care trebuie să le aduc ca să nu pierd câte o lună şi după aia să-mi spună că mai trebuie te miri ce. Am vreo 16 comunicări cu primăria pe tema asta. Domnul Cojocari îmi spunea că-mi dă autorizaţia, numai să mai aduc hârtia care vroia el. Când am văzut că mă poartă pe drumuri la infinit, am început să fac plângeri penale. La secretarul primăriei am fost de trei ori în audienţă şi de vreo şase ori l-am prins pe holuri ca să-l rog să-mi semneze autorizaţiile de construcţie. Aveam contracte semnate cu oameni. Ţipa la mine că-s hoţ, bandit că am microfon, să-l las în pace. Cojocari m-a falimentat. Din om corect am ajuns în faţa clienţilor escroc pentru că nu am putut să-mi ţin cele asumate prin contractele semnate. Asta din cauza celor de la Primărie”.
Elena Udrea s-a declarat împotriva forfetarului în turism anunţat de ministrul finanţelor pe motiv că nu crede că agenţiile din domeniu fac evaziune fiscală în masă, anunţă 
multe surse din rândul anchetatorilor pentru PRESSALERT.ro. Conform acestora, urmărirea penală a fost începută într-un dosar în care iniţial s-a decis neînceperea urmăririi penale. De-a lungul timpului, numele lui Cojocari a apărut legat de mai multe scandaluri din Primăria Timişoara, dar de fiecare dată acesta a scăpat basma curată. Contactat telefonic, Ioan Cojocari a susţinut că „nu ştiu nimic. Ce abuz în serviciu? N-am nici un abuz. Îs poveşti vânătoreşti. Aruncă unii tot felul de zvonuri. Cum nu-i dai la unul ceva cum abuz în serviciu, ca să te intimideze. Am avut şapte, opt dosare şi am fost găsit nevinovat în toate”. 
agreaţi de autorităţile kosovare sunt compania americană Bechtel şi turcii de la Enka Isaat, chiar dacă procesul de licitaţie nu a fost încă finalizat. Autostrada va lega Kosovo de Albania, asigurându-i accesul la marea Adriatică. Oficialii din Kosovo estimează costurile de realizare a celor 103 kilometri de autostradă la aproximativ 800 milioane de euro, reprezentând cea mai mare investiţie publică din zonă după războiul din anii ’90. Costul mediu va fi de aproximativ 8 milioane de euro pentru un kilometru, în comparaţie cu autostrada Transilvania din România, construită de acelaşi Bechtel, unde preţul mediu estimat este de 10 milioane de euro.
luată, astăzi, în prima şedinţă de plen de către consilierii judeţeni, care au aprobat o hotărâre în acest sens. Conform legi unice a salarizării bugetarilor, funcţionarii administraţiei publice pot primi suplimente salariale care să acopere diferenţa până la salariul de bază al unui funcţionar din minister. Asta dacă veniturile proprii din anul anterior sunt mai mari sau egale cu cheltuielile de personal alocate. Cum în 2009 această condiţie a fost îndeplinită, s-a decis alocarea a 140.000 lei pentru aceste suplimente salariale. ” Nu reprezintă o majorare de salarii, ci o aliniere conform noilor prevederi legale. Această sumă va fi prinsă în bugetul pe 2010″, a explicat preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Consilierul judeţean liberal Leontin Demaio a susţinut că ” în decembrie au fost tăiate foarte multe sporuri angajaţilor, salariile scăzând simţitor. Aceste sume reprezintă o mică compensaţie în 201o”.
Peste 130 de site-uri şi portaluri din străinătate printre care Washington Post sau NY Times au preluat povestea atacurilor energetice asupra soţilor Geoană, scrie 
fără apă şi mâncare a atins cote inimaginabile. „Pe străzi au început să apară bande care jefuiesc pentru mâncare şi apă. Sunt zone unde nici măcar organizaţiile umanitare nu au curajul să intre. Forţele de poliţie sunt destul de puţine. Un coleg a vazut cum un hoţ, prins de către alţi refugiaţi, a fost ars de viu în mijlocul străzii. Ca exemplu pentru ceilalţi, care vor să mai fure”, a povestit Petruţ. Inginerul a avut parte de imagini pe care „doar în filme le-am văzut”. În timp ce se afla în drum spre serviciu, românul a observat „mai mulţi câini care se hrăneau dintr-un cadavru. Mai rămăsaseră numai oasele craniului”. Chiar dacă autorităţile continuă operaţiunea de ridicare a cadavrelor de pe străzi, în unele zone „mirosul este atât de greu încat se simte şi în maşină, care are aerul condiţionat pus pe recirculare „.
Timişoara a fost catalogat ca oraş „de opoziţie” de către susţinătorii guvernului Boc. Altfel spus – fonduri pentru finanţarea marilor proiecte de dezvoltare mai mult nu, decât da. Nu pentru că timişorenii nu ar fi pus umărul masiv la obţinerea celui de al doilea mandat al lui Traian Băsescu şi implicit la sprijinirea guvernului Boc reloaded, ci pentru că portocalii nu sunt şi la conducere primăriei. 
administraţia locală şi i-a acuzat că nu sprijină cât ar trebui clubul alb-violet. ” FC Timişoara este nu numai un brand important al oraşului, ci înseamnă foarte mult pentru întreaga zonă. Este ca într-o căsnicie. Mai sunt şi probleme. Important este ca ambele părţi să-şi respectele angajamentele asumate” a explicat Chivorchian. Acesta a declarat după întâlnirea cu primarul Timişoarei că, în scurt timp, municipalitatea va achita cele 2,7 milioane de lei restanţă din finanţarea pentru anul trecut. De asemenea, directorul general al FC Timişoara a anunţat că, în luna februarie, consilierii locali vor lua în discuţie prelungirea contractului de finanţare a echipei de fotbal de către municipalitate pentru 2010. În condiţiile actuale de criză, rămâne de văzut care va fi valoarea contribuţiei Primăriei Timişoara pentru finanţarea alb-violeţilor.
O cutremurătoare poveste în imagini a apocalipsei din Haiti văzută de fotografii de la 
vom fi un cotidian independent. Am obţinut acceptul celor de la Ziua pentru a păstra numele. Diferenţa va fi marcată prin faptul că expresia „de vest” nu va apărea scrisă în diagonală în colţul paginii, ci sub Ziua. Cotidianul va apărea de mâine la chioşcuri în format tabloid şi va avea între 8 şi 12 pagini. Culoarea va fi acel roşu mai aprins de la începuturile ziarului Ziua”, a declarat, pentru PRESSALERT.ro, directorul Ziua de Vest, Lia Lucia Epure. Cotidianul va fi distribuit în Timiş şi Arad şi mai apoi şi în Caraş Severin, urmând ca să fie continuată aceiaşi politică de editorială ca până acum.
nu ai vedea firma cât un panou publicitar. Nici nu apuci să arunci un ochi pe rafturi că roboţelul te ia în primire „vă pot ajuta cu ceva? Avem promoţie astăzi”. Te lasă să respiri preţ de juma de secundă, după care-ţi mai înfige încă o zicere despre produse. Ieşi în viteză, urmărit de urarea standard „vă mulţumim că aţi fost la…”. Chiar dacă n-ai cumpărat nimic. Dacă te întorci peste un minut, roboţelul o ia de la capăt de parcă nu te-ar fi văzut niciodată în viaţa lui. Pentru a echilibra situaţia, în următorul magazin ai parte de linişte. Totală. E ca la muzeu. Intri şi te uiţi în timp ce vânzătoare nici nu se clinteşte de pe scaun. Nici măcar nu ridică ochii de pe monitorul calculatorului. Solitaire-ul e sfânt. Pleci pe vârful piciorelor să nu strici distracţia. Din peisaj nu lipsesc vânzătorii murătură-n devenire, care încearcă să facă pe amabilii. Îi trădează vocea că ar prefera să facă altceva, dar încearcă să reziste în singura opţiune pe care o au disponibilă. Dacă ai baftă, dai şi peste câte un vânzător care te citeşte de parcă ar sta cu tine-n casă. Îţi ia măsura din ochi, te asortează la secundă, te face să cumperi chiar dacă nu aveai neapărat intenţia asta. La sfârşit îţi dă un discount mic, dar meşteşugit prezentat de parcă ar fi un premiu Oscar. Ultima categorie este, într-adevăr, doar pentru norocoşi.
organizează, marţi, un spectacol pentru a strânge fonduri care să o ajute pe colega lor, Daniela Dobromir, de 24 de ani, să iasă învingătoare din războiul cu cancerul. Ea suferă de cancer limfatic de tip Hodgkin.În boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal şi se răspândesc în afara acestuia. Pe măsura ce boala progresează afectează capacitatea corpului de a lupta împotriva infecţiilor.
Drumuri Timişoara are restanţe de plătit, pentru lucrările efectuate anul trecut în vestul ţării, de nu mai puţin de 700 de milioane de euro. Liberalul a fost întrebat dacă este vorba de datoriile ale direcţiei conduse de Ioan Maliţa şi dacă este vorba şi de construcţia autostrăzii Arad -Timişoara. Robu a sărit ca ars „domnul Maliţa nu are treabă cu autostrăzile. Este o altă instituţie care se ocupă de ele. Domnia sa se ocupă de drumuri naţionale, de centuri, de altele. Este o companie separată. Nu ştiu să vă spun cum se numeşte, nici cine o conduce aici”. În realitate, DRDP Timişoara este cea care se ocupă şi de drumurile naţionale şi de autostrăzi. Când liberalii erau la guvernare, directorul Maliţa era nelipsit în sediul PNL când şeful său de atunci, Ludovic Orban, venea în vizită la Timişoara.
fost descoperit de mai multe ori de poliţişti pe raza oraşului. În numai trei zile, individul a fost prins de două ori conducând fără a avea permis de conducere. Ultima oară când 
apocaliptic şi au început să scoată morţii de sub dărâmături. A început să miroase tot mai rău. Am văzut oameni disperaţi care aleargă haotic în căutarea celor apropiaţi, cadavrele sunt în mijlocul drumului. Sunt prea puţine echipe de salvare. Toţi aşteaptă ajutor de la cineva care, deşi s-a tot zis în presă că vine, nu apare prea curând. Colegii de la birou au rămas mai toţi fără case şi dorm pe unde apucă. Am vorbit şi cu o organizaţie umanitară şi ei încercă să ajute, dar lipsa comunicaţiilor împiedică mult acest lucru. Se lucrează non-stop pentru a repune reţeaua mobilă pe picioare cât se poate „, a povestit Petruţ. 
Constantin Ostaficiuc a catalogat, astăzi, după ședința Biroului Permanent Județean ca fiind „neoportună”, solicitarea mai multor colegi de schimbare a pesedistului Titu Bojin din funcţia de director al Direcţiei Apelor „Banat”. Postul este vizat de mai multe dintre grupările democrat-liberale. „După discuţii, concluzia a fost că, în condiţiile în care în Timiş există codurile galben, portocaliu, nu este oportună luarea unei astfel de decizii de schimbare din funcţie. Cel puţin deocamdată. Toate deconcentratele trebuie să funcţioneze maximizate”, a explicat şeful democrat -liberalilor timişeni. Culmea este că, numai cu câteva minute înainte, acesta se plângea că nu poate scăpa de unii directori in serviciile deconcentrate, care sunt de alte culori politice. Ba mai mult a anunţat excluderea din partid a primarului din Secaş, Cornel Niculescu, pe motiv că ” de 1 Decembrie era în Piaţa Operei şi flutura steagul PSD”.
