Un Crăciun alert de fericit!
Pentru că sunteţi prea ocupaţi cu încălzitul sarmalelor şi pregătitul sau desfăcutul cadourilor, PRESSALERT.ro vă urează să aveţi sărbători pline de orice vă doriţi. Şi un Crăciun alert de fericit!
Pentru că sunteţi prea ocupaţi cu încălzitul sarmalelor şi pregătitul sau desfăcutul cadourilor, PRESSALERT.ro vă urează să aveţi sărbători pline de orice vă doriţi. Şi un Crăciun alert de fericit!
Sponsor generos pentru partidele politice – asta a fost Asociaţia de Trafic şi Drumuri Urbane (ATRAF) Timişoara în anul electoral 2008. Investigaţiile PRESSALERT.ro au scos la iveală faptul că ATRAF a donat bani din fondurile asociaţiei şi PD-L înainte de alegerile parlamentare din 2008. Asta după ce asociaţia, sponsorizată masiv de regiile Primăriei Timişoara, a donat PNL, înainte de localele de anul trecut, 30.000 lei. Liberalii au fost aliaţii primarului Gheorghe Ciuhandu în cadrul Alianţei pentru Timiş şi l-au susţinut pentru un nou mandat de edil. ATRAF îşi are sediul în aceiaşi clădire cu Societatea de Drumuri Municipale, subordonată Primăriei, şi condusă de mulţi ani de Cornel Bota.
Acesta este omul care „a coordonat ATRAF efectiv” în ultimi ani, după cum a declarat cel care conducea pe hârtie asociaţia în 2008. Cornel Bota a ajuns şeful SDM în vremea în care această societate era în subordinea viceprimarului PD Dorel Borza. Conform datelor publicate în Monitorul Oficial, printre donatorii importanţi ai portocaliilor în 2008 s-a aflat şi Asociaţia ATRAF, care a contribuit cu 15.000 la fondurile partidului printr-o donaţie înregistratî în 10 octombrie 2008. Printre candidaţii portocalii la alegerile parlamentare s-a aflat şi Dorel Borza, la acea oră preşedintele PD-L Timiş. Până la ora redactării acestui material senatorul Dorel Borza nu a putut fi contactat, iar actualul preşedinte al democrat-liberalilor timişeni, Constantin Ostaficiuc, a refuzat să făcă orice comentariu pe motiv că „Borza conducea atunci, întrebaţi-l pe el”. Cornel Bota a susţinut că ATRAF nu ar fi făcut donaţii partidelor politice anul acesta, deşi a fost întrebat în mod explicit despre cele petrecute în 2008.
Din datele obţinute până acum, falimentara RATT, COLTERM şi societatea de pieţe au donat în conturile ATRAF 150.000 lei, la care se adaugă o sumă extrem de mare, ţinută la secret de conducerea Societăţii de Drumuri Municipale (SDM). În contractele de sponsorizare, ATRAF a impus ca şi condiţii libertatea de a folosi banii publici primiţi cum doreşte şi de a nu oferi sponsorilor nici un fel de document contabil justificativ. Pretextul acestor sponsorizări a fost plătirea specialiştilor germani de Institutul Fraunhofer IPA din Stuttgart, care au lucrat alături de cei români la proiectul „Vision 2030 – suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura oraşului Timişoara”. Modul de atribuire acestui proiect, cât şi finanţarea sa s-au făcut într-un mod extrem de netransparent. Nu a existat o licitaţie, iar sponsorizările către anonima ATRAF s-au făcut cu binecuvântarea unuia dintre subordonaţii primarului Gheorghe Ciuhandu, Culiţă Chiş, directorul Direcţiei de Drumuri şi Transporturi, care este şi membru al asociaţiei. Practic, la această oră nu se ştie cât a fost onorariul specialiştilor germani.
Printre donatorii care au contribuit la finanţarea ultimei campanii a primarului Timişoarei Gheorghe Ciuhandu s-a aflat şi o asociaţie, care, anterior, a beneficiat de sponsorizări importante de la societăţile subordonate municipalităţii. Operaţiunea a fost una extrem de bine camuflată, sub masca unui proiect pentru comunitate, botezat „Vision 2030 – suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura oraşului Timişoara”. În decembrie 2007, consiliul local a aprobat o hotărâre prin care se dădea undă verde acestui plan. Acesta urma să fie elaborat de Primărie în colaborare cu Politehnica din Timişoara şi Institutul Fraunhofer IPA din Stuttgart. În documentul aprobat de consilieri nu se spunea nimic, însă, despre sursele de finanţare ale proiectului.
Sponsorizări cu dedicaţie pentru ATRAF
Problema banilor a fost rezolvată încă dinainte de aprobarea hotărârii de consiliu, într-un mod extrem de ciudat. Regiile şi societăţile subordonate Primăriei Timişoara au primit adrese prin care li s-a indicat să facă sponsorizări către Asociaţia de Trafic şi Drumuri Urbane (ATRAF) Timişoara, anunţată ca fiind instituţia prin care se va realiza Vision 2030. ATRAF îşi are sediul în aceiaşi clădire cu Societatea de Drumuri Municipale (SDM) Timişoara, subordonată consiliului local şi condusă de un apropiat al primarului Ciuhandu – Cornel Bota. Până şi adresa de mail a asociaţiei este identică cu cea de la SDM. Conform statutului, ATRAF are ca obiect „contribuirea la creşterea rolului specialiştilor în circulaţie şi drumuri urbane, la promovarea progresului ştiinţific şi tehnic”. Implicarea ATRAF în acest proiect a fost explicată de Culiţă Chiş, directorul Direcţiei de Drumuri şi Transporturi din Primăria Timişoara ” trebuia să-i plătim pe specialiştii germani care au lucrat la acest proiect. Care este problema? ATRAF este o asociaţie profesională”.
Conform datelor obţinute de PRESSALERT.ro., cel mai mare sponsor al ATRAF a fost falimentara Regie Autonomă de Transport Timişoara care, în 2007 şi 2008, a vărsat în conturile asociaţiei nu mai puţin de 95.000 lei în 2007 şi 2008. De asemenea, Colterm a sponsorizat asociaţia cu 50.000 lei, iar SC Pieţe SA cu 5.000 lei. Şefii SDM au refuzat să divulge sumele cu care au sponsorizat asociaţia din care fac parte ca persoane fizice. În contractele semnate de societăţile primăriei cu ATRAF se precizează printre altele că banii vor fi viraţi în cont „cu menţiunea pentru activitatea curentă”. De asemenea, asociaţia este singura „în măsură să stabilească destinaţia concretă a sumei” şi „nu trebuie să comunice sponsorului nici un document contabil justificativ sau orice alte evidenţe întocmite ca urmare a organizării activităţii sponsorizate”.
ATRAF donează 30.000 lei
În 26 martie 2008 s-a semnat actul de naştere a Alianţei pentru Timiş , nume sub care PNL, PNŢCD şi Forumul Democrat German din România au intrat în alegerile locale, candidatul susţinut la primăria oraşului de pe malurile Begăi fiind Gheorghe Ciuhandu.
ATRAF, care a beneficiat de mărinimia regiilor subordonate Primăriei Timişoara, devine brusc interesată de politică şi decide să facă o donaţie importantă unuia dintre partidele aliate al primarului ţărănist. Conform datelor publicate în Monitorul Oficial al României, PNL a primit, în 25 aprilie 2008, o donaţie de 30.000 lei de la ATRAF Timiş. Pentru a se pierde urmele, liberalii au declarat în fals sediul asociaţiei la…Oradea şi au indicat un cod unic de înregistrare inexistent în baza de date a Ministerului Finanţelor. Şeful PNL Timiş din 2008, Liviu Borha a susţinut că „nu ştiu dacă asociaţia asta ne-a făcut vreo donaţie. Au fost mulţi atunci. O să verific şi o să vă comunic după sărbători”. Contactat telefonic, directorul SDM şi conducătorul din umbră al ATRAF, Cornel Bota, a făcut declaraţii contradictorii „Nu s-au făcut nici un fel de donaţii de la asociaţie la partide. Eu nu ştiu. Preşedintele de atunci trebuie să ştie”. După jumătate de oră, Cornel Bota a revenit cu un telefon şi ne-a precizat că „am verificat şi anul ăsta nu s-au dat bani la partide. Nu ştiu de unde scoateţi prostiile astea. Aveţi ceva cu mine?”. Când i-am precizat că donaţia a fost în 2008 şi există un document oficial, Bota ne-a explicat că „nu am timp de chestiile astea. Avem probleme cu deszăpezirea în oraş”. Preşedintele ATRAF pâna anul acesta în luna martie, Adrian Bota(nici o legătură de rudenie cu Cornel Bota, n.a) a declarat pentru PRESSALERT.ro că ” nu ştiu nimic despre aceste sponsorizări primite sau donaţii făcute . Nu o să regăsiţi pe ele semnătura mea. Coordonarea ATRAF a fost făcută efectiv de Cornel Bota. Am avut nişte semne de întrebare, dar nu vreau să mai fac alte comentarii. Pentru mine este această asociaţie nu mai e un subiect de când nu mai sunt preşedinte”.
Campania unuia dintre cei mai cunoscuţi politicieni români a fost finanţată cu bani publici. PRESSALERT.ro va dezvălui, luni dimineaţă, mecanismul prin care acest lucru a fost posibil, detaliile întregii operaţiuni şi numele celor implicaţi în aceste maşinaţiuni.
Dacă mergi cu maşina la mol trebuie să te aştepţi la întâniri de gradul zero . O specie în fauna şoferilor de mol este cea a exponzanţilor. Care ,dacă nu-şi înfig limuzinele în buza intrării să le vadă tot poporul, nu dorm bine noaptea. Ba mai au şi câte-un coşmar – că le-au picat brizbrizurile de aur sau că râde gaşca de ei că se plimbă cu Loganul. Posesorii de gip sunt specialişti în aroganţe. Şi-au inventat parcările cu dedicaţie – scuarurile pentru pietoni. Le-au ocupat cu monştrii 4×4 şi le-au botezat „parcări de gipuri”. Trăgătorii de volan care au mai multă nesimţire decât creier sunt cei mai periculoşi. Te trezeşti că-şi lasă maşina în curbă sau pe mijlocul drumului. Nu-i interesează că blochează pe toată lumea. Şi nici că la o aruncătură de băţ mai încolo sunt locuri de parcare liberă. Dreptatea lor încearcă să ţi-o explice cu puterea muşchiului chinuit în sala de forţă.
Eugen Dogariu, suspendat din funcţia de subprefect al judeţului Timiş după ce PSD a ieşit din guvernul Boc, a câştigat prima bătălie la Curtea de Apel Timişoara. Acesta a cerut instanţei suspendarea hotărârii de guvern prin care a fost revocat din funcţie, imediat după anunţarea deciziei. Procesul a durat mai bine de două luni şi ieri Curtea de Apel a admis cererea lui Dogariu de suspendare a deciziei prin care a fost îndepărtat. De asemenea, instanţa a suspendat şi hotărârea prin care guvernul Boc a numit-o în funcţia de subprefect pe Codruţa Anca Botez, pentru ca judeţul Timiş să nu aibă trei subprefecţi. Sentinţa Curţii de Apel Timişoara poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe rolul instanţei se află şi acţiunea înaintată de celălalat subprefect de Timiş provenit din PSD, Călin Dobra, care, de asemenea, a fost schimbat din funcţie.
Traian Băsescu şi-a schimbat pe şestache mesajul pentru popor. După ce la primul mandat a venit cu mesajul direct „Să trăiţi bine!”, după reînscăunare a trecut la subliminalul „Să vă distraţi foarte bine!”. Aproape a lăcrimat primul marinar al ţării când i-a fost validat al doilea mandat. Analiştii imediat au interpretat că preşedintele era emoţionat. Aiurea, Băsescu şi emoţiile. Lacrima era de la cât de mult se chinuia să nu râdă în hohote când a dat pe gură vorbele „voi fi un preşedinte mai bun, un preşedinte al tuturor românilor”. Mai bun la făcut mişto de popor. Să ţipi că vrei guvern cu largă susţinere pentru criza din ţară şi să-l propui pe Emil Boc, care este exclus din start de PNL şi PSD, nu este decât o şmecherie ieftină. Dar ce contează? Fanii lui Băse sunt fericiţi „ai văzut ce tare e? Face ce vrea el, el e jupânul”. Aritmetică trădării îi asigură lui Boc trecerea guvernului. Poporului nu-i rămâne decât să se distreze copios în faţa televizorului la vânătoarea de comunişti şi moguli. În fiecare seară vor putea, la fel ca şi preşedintele, să râdă cu lacrimi. Chiar dacă lacrimile vor fi de la stomacul care ghiorţăie de foame. Bine-nţeles că primul ministru va avea grijă de popor. Îi va da carne multă . După cum se poate vedea şi în fotografie.
Seria gafelor legate de comemorarea a 20 de ani de la sângeroasele evenimente din Decembrie 1989 a fost continuată şi astăzi de autorităţile locale. Primul moment al manifestărilor organizate de Primăria Timişoara a fost o şedinţă festivă a consiliului local. Mulţi dintre consilierii au preferat să ignore evenimentul, locurile goale din sală fiind ocupate de revoluţionari sau jurnalişti. Spre surprinderea tuturor, ceremonia oficială a fost deschisă cu un concert de colinde. Muzicienii de la Incanto Quartetto au cântat „Moş Crăciun cu plete dalbe” şi alte cântece specifice perioadei de Crăciun. Momentul artistic a durat mai bine de un sfert de oră. De abia după acest miniconcert s-a intonat imnul de stat al României şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria celor ucişi pe străzile Timişoarei în acel irepetabil Decembrie 1989.
Aniversarea a 20 de ani de la revoluţia din Decembrie 1989 a început sub semnul improvizaţiei. Invitat de onoare al lui Laszlo Tokes la manifestările organizate în 15 decembrie de biserica reformată, liderul Solidarităţii poloneze, Lech Walesa a avut parte de o primire umilitoare. Când a ajuns la Universitatea de Vest, Walesa nu a fost aşteptat de nimeni la intrare. Însoţit de escortă, fostul preşedinte al Poloniei a urcat spre aula magna ghidat de fotoreporteri. Extrem de încurcat, Walesa s-a uitat în stânga şi-n dreapta în speranţa că-l va observa vreunul dintre organizatori. Eroare. Şi-a făcut curaj şi a trecut de prima uşă. Şi s-a oprit. „Aici trebuie să intru?”, a întrebat mirat Walesa. Din Aula Magna, unde rula un documentar despre Laszlo Tokes, a apărut primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, care a încercat să salveze situaţia. „Eu sunt primarul Timişoarei. Bine aţi venit. Ştiţi, nu este un eveniment de noi, ci de minoritatea maghiară şi domnul Tokes”, s-a scuzat oficialul. După alte câteva zeci de secunde, Walesa a fost invitat să vizioneze ultima parte a filmului. Pastorul reformat a apărut la universitate după vreo jumătate de oră de la sosirea oaspetelui din Polonia. Deşi era gazda evenimentului şi fostul preşedinte polonez era unul dintre invitaţii săi speciali, Tokes nu a catadixit să se ducă în sală să-l salute , preferând să stea cu cunoscuţii.
La finalul documentarului, când Ciuhandu s-a apucat să împartă cadouri, Walensa a fost invitat pe holurile universităţii. Lângă mesele încărcate cu prăjituri şi sticle de apă minerală, primarul Timişoarei le-a oferit lui Lech Walesa, Emil Constantinescu şi lui Laszlo Tokes plachete şi medalii aniversare. Liderul polonez a trecut şi peste această nouă ipostază şi le-a transmis românilor că „noi am deschis o a treia etapă de creştinătate şi putem dispune de ea cum dorim. Nici o generaţie nu a avut şansa noastră pentru pace, pentru evolutie. Daca ne vom permite să distrugem aceasta şansă, generaţiile viitoare nu ne vor ierta”.
Ministrul Radu Berceanu şi-a explicat, astăzi, graba de a-l demite, chiar în prima zi după prezidenţiale, pe Dan Idolu din funcţia de director al Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” Timişoara- „am avut mai multe plângeri legate de activitatea de aici, sigur, ca de obicei, unele au fost mai întemeiate, altele mai puţin întemeiate. Cred că la un moment dat o schimbare şi un nou gospodar se impune”.
Pe lângă motivele „tehnice” invocate de ministru există şi o altă explicaţie, mult mai…pământeană. În 6 decembrie, când Mircea Geoană şi Traian Băsescu erau în război total pentru fotoliul de la Cotroceni, de pe mobilul directorului Idolu au plecat mai multe mesaje prin care destinatarii erau invitaţi să-l voteze pe liderul social-democrat. Din greşeală, unul dintre SMS-uri a fost trimis consilierei ministrului democrat-liberal Radu Berceanu. Ulterior, Idolu a încercat să dreagă busuiocul susţinând că mobilul a ajuns la una dintre fiicele sale, care ar fi vrut să-i trimită unei alte prietene acel mesaj. În urmă cu un an, Dan Idolu a fost singurul director de aeroport repus în funcţie de Berceanu, după ce toţi directorii din minister au fot daţi afară. Acum nu s-a mai bucurat de aceiaşi susţinere nici la Bucureşti şi nici la Timişoara, unde Constantin Ostaficiuc avea propriul favorit – Alexandru Chirilă, actualul director de la „Traian Vuia”. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele auditului anunţat la aeroport şi dacă, la final, totul va fi vis şi armonie. Mai ales că multe dintre afacerile derulate pe aeroport în ultimii ani duc şi spre lideri democrat-liberali.
În ultimele zile, când deschid televizorul, dau peste o duduie extrem de înţepată care face ce face şi înjură la Mircea Geoană. Agresivitatea madamei, pe care am aflat că o cheamă Anca Alexandrescu, are şi o explicaţie – este fosta consilieră a lui Adrian Năstase. Adică om de incredere şi sfătuitor de taină în vremurile în care călcatul pe gâtul jurnaliştilor era sport naţional, iar şmenurile de partid erau mai presus de orice. Cuvintele şuierate din vârful buzelor şi privirea superioară ale brunetei mi-au adus aminte de aroganţa, devenită marcă înregistrată pentru guvernului Năstase.
Acum, din postura de „consilier independent”, Anca Alexandrescu şi-a luat în serios rolul de berbece care trebuie să spargă poarta echipei condusă de pierzătorul alegerilor prezidenţiale. Aceasta îi cere lui Geoană chiar şi demisia din fruntea partidului. Spre bucuria lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase , care zâmbesc pe la colţuri şi traforează la piciorele scaunului de preşedinte PSD. Plus Sorin Oprescu, care tot pregăteşte pastile pentru durerile de cap ale pesediştilor.
Dacă democraţia va fi coborâtă în partid de pe tancurile comando-urilor lui Năstase, aştept cu interes clipa când românii vor avea de ales doar între doi tătuci.
Prima zi de iarnă în Piaţa Unirii din Timişoara.
Game over end of story pentru Mircea Geoană. Apariţia casetei în care primeşte teancul de euro i-a rezolvat toate grijile care-l bântuiau pe cel care încă este liderul PSD. S-a închis problema câştigătorului din turul 3 sau turul 4. Românii vor avea de ales între două filmuleţe – Băsescu plesnindu-l pe copil şi Geoană încasând taxa de naş de partid. Din această secundă, pentru omul simplu, Geoană a intrat definit în galeria Vanghelie, Mitrea sau Adrian Năstase. A celor cu ştampila şpăgar.
Chiar dacă Geoană va veni cu o sută de chitanţe că banii au fost înregistraţi la caseria partidului. Gestul de a lua banii ca şef de partid, nu ca trezorier, face parte, alături de vizita nocturnă la Vântu, din categoria gesturilor de autoîngropare ale lui Geoană. Care a scăpat şi de grija alegerilor PSD din 2012. Pentru că unul ca Năstase, Mazăre sau Oprişan nu pot accepta să fie conduşi de-un prostănac, care nu ştie nici măcar să ia şpagă fără să fie prins.
Îl mai ţineţi minte pe Mircea Geoană încălţat în cizme de şantierist? Pe atunci încerca să ajungă primul om al Bucureştiului. N-a reuşit să păcălească pe nimeni. A adunat în loc de voturi, multe miştouri pe seama sa. În alegerile prezidenţiale a încercat să se vândă ca alternativă la Băsescu. Şi câte şanse a avut liderul PSD în faţa inventatorului găozarului de presă, primului scandalagiu al poporului sau plesnitorului cu palma. Dar Geoană a făcut greşeli neprovocate de adversar. Pur şi simplu a dat cu mucii-n fasole. Cu toate acestea, mulţi au trecut peste discursurile de plastic învăţate cu sârguinţă. Chiar şi peste tâmpenia impardonabilă de a se relaxa la Vântu-n vilă înainte de confruntarea decisivă cu Băsescu. L-au votat doar pentru a scăpa de marinarul favorit al Elenei Udrea.
În aşteptarea verdictului Curţii Constituţionale, care-l va mai arunca sau nu într-o nouă tură de alegeri, Geoană a dat , la sfârşitul săptămânii trecute, două interviuri – la Antena 3 şi în Gândul. A continuat în acelaşi stil – de a vorbi când ar fi trebuit să tacă. Neînvăţând nimic din istoria nopţii de după turul doi, când seara a sărit în sus că e preşedinte şi dimineaţa s-a dus să plângă-n pumni că l-a încălecat Băsescu la procente, liderul PSD iar s-a dat câştigător într-un virtual tur 3. Subconştientul de pierzător l-a trădat, însă, pe Geoană. La final a zis-o pe aia dreaptă „cred că voi câştiga de o manieră extrem de clară repetarea turului trei”. Adică-l bate pe Băsescu doar la reluarea reluarii. Încurajator în primul rând pentru activul de partid. Activ de partid pe care Geoană-l vede, deja, triumfător în alegerile locale şi parlamentare din…2012. Asta în condiţiile în care nu se ştie ce va aduce nici măcar anul viitor. Ca să nu mai vorbim de promisiunea lui Geoană de a-şi da demisia din fruntea PSD dacă va eşua şi de tăcerea autoimpusă de celelalte tabere, în numele solidarităţii de partid, până la decizia finală a Curţii Constituţionale.
Geoană, în aparenţă sigur pe el că este învingătorul alegerilor prezidenţiale şi liderul PSD, încearcă să-şi mascheze stângaci agitaţia. Seamănă izbitor cu Dorel din reclame. Se mişcă mai cu talent sperând să scape de glumele celorlalţi, dar dă cu târnăcopul în cablu şi taie curentul la tot cartierul. Din fericire, cartierul nu se numeşte România.
În cheamă Rareş. Are şapte luni. Cu toate că este o mână de om, medicii i-au stabilit un lung şi complicat diagnostic „masă chistică temporală stânga extranevraxială, necomunicantă cu ventriculii – chist neuroglial de fisura choroidală sau chist arahnoidian; atrofie globala emisferică stanga (minimă), în principal pe seama tracturilor profunde de substanţă albă; microftalmie stânga + atrofie de nerv optic stang”. Altfel spun un chist care trebuie operat pentru că altfel Rareş va orbi definitiv. În plus există riscul să nu poată să meargă pe propriile picioare niciodată.
Singura salvare pentru Rareş este o operaţie de urgenţă în Germania până la vârsta de un an. Costul estimat – 15.000 de euro. Cei care doresc să-l ajute să zâmbească în continuare pot face o donaţie Euro: RO11RNCB0565113181230002 , Lei: RO38RNCB0565113181230001, SWIFT RNCBROBU, deschise la Banca Comercială Română Timişoara, titular Cozma Diana Dragoslava. Alte detalii despre povestea lui Rareş puteţi găsi aici http://povestea-lui-rares.blogspot.com/
A bea o cafea în mol este echivalentul unei reviste a presei. Plus un curs de economie aplicată. În timp ce aştepţi să-şi vină ceaşca ai primul upgrade. „Lasă, bă, că şi roşii fură. Mai rău ca portocalii. Facem guvern cu ungurii şi mai staţi cinci ani în opoziţie”. Întorc capul crezând că am prins vreo discuţie de taină. Eroare. Doi inşi, îmbrăcaţi sport, îşi istoveau ultimele resurse de energie, după programul de sală, discutând politică. După prima înghiţitură, paralizez cu ceaşca-n mână. „A crăpat Esca”. În loc de bocete, râsete-n cascadă. Câteva mămici dotate cu cărucioare compară ofertele de la magazinele de pici deschise de Răduleasca şi Esca.
Pe la mijlocul cafelei, aflu ultimele combinageli sexuale de pe piaţa locală. Două pisi fardate ca bradul de Crăciun sunt pe post de CNN pentru cocalarii care roiesc în jurul lor. După un breaking news cu ultima plesneală din club, vine o ediţie specială de analiză a creşterii preţurilor la coafor şi masaj. Un strigăt de luptă dă împrăştierea „reduceri la Zara, fatăă”. După câteva minute de linişte mult aşteptată, îmi dau seama de problemă. În ceaşca de iesprieso nu-ti poţi citi viitorul. Fug repede la cititorul de pălmi. Bag banu şi întind mâna în gura deschisă a prezicătorului mecanic. Degeaba. În loc de hârtiuţa cu vrăjeală apare mesajul de eroare. Aşa că mă întorc să mai beau o cafea. Tot fără caimac.
PRESSALERT.ro creşte în fiecare zi şi asta datorită vouă, vizitatorii noştri. Şi vă mulţumim. Informaţiile publicate în exclusivitate de PRESSALERT.ro au fost preluate şi comentate de Antena 2, Realitatea TV şi Gardianul. Toate acestea ne fac să pregătim următoarea etapă de dezvoltare a acestui site.
Pentru a primi constant şi cât mai rapid ultimele informaţii, aveţi posibilitatea, de astăzi, să vă abonaţi la newesletter-ul PRESSALERT . Cele mai fierbinţi informaţii vă vor fi semnalate la câteva secunde după publicare. Primii 0 sută de abonaţi vor primi şi un sticker cu PRESSALERT, bun de lipit pe maşină sau în alt loc, la libera alegere a posesorului.
Unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale, care va decide practic cine va fi preşedintele României, a reuşit o dublă performanţă – să lucreze, conform actelor oficiale, 17 ore din 24 la stat şi să provoace un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care România riscă să plătească daune importante. Personajul – nimeni altul decât preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida. Pe lângă funcţia de la Curtea Constituţională, judecătorul Vida lucrează cu normă întreagă de opt ore şi la Universitatea de Vest din Timişoara. Deşi între cele două locuri de muncă sunt sute de kilometri distanţă, Vida este titular şi la catedra de Drept a universităţii de stat din oraşul de pe malurile Begăi. Pe lângă aceste două job-uri, preşedintele Curţii Constituţionale mai predă cu ora şi la SNSPA Bucureşti.
Ioan Vida a obligat Universitatea de Vest din Timişoara să-l angajeze ca profesor cu normă întreagă prin intermediul instanţei. Şeful Curţii Constituţionale a dat în judecată instituţia de învăţământ după ce i s-a comunicat că nu poate să fie decât profesor asociat. Din această postură Vida nu ar mai fi avut posibilitatea să fie conducător de doctorat. Argumentele Universităţii de Vest cu privire la depăşirea normei maxime de 48 de ore pe săptămână au fost respinse de instanţă pe motiv că „nu se poate ajunge la situaţia imaginată de recurentă” deoarece „există posibilitatea conceperii unui program de lucru săptămânal inegal”. Sentinţa Curţii de Apel Timişoara, prin care i s-a dat dreptate şefului Curţii Constituţionale, este practic copiată după o altă decizie dată anterior într-un proces în care reclamant era Mircea Criste, fostul procuror general al României. După primirea sentinţei, Vida a semnat contractul cu universitatea din Timişoara, completând „de acord, cu respectarea condiţiilor legale”. Din cauza sentinţelor identice în cazurile Criste şi Vida, Universitatea de Vest Timişoara a depus o plângere la CEDO împotriva României în care reclamă faptul că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. de asemenea, a solicitat daune de peste 45.000 de euro. La această oră, plângerea este înregistrată la CEDO şi se aşteaptă decizia curţii europene în desfăşurarea următoarelor etape ale procesului.
Deşi este singurul angajat la stat din România, care are două nouă norme întregi la instituţii publice, Ioan Vida nu are nici o problemă cu acest statut. Cea mai bună dovadă – şi-a început activitatea în noul an universitar la Timişoara fără probleme, chiar dacă presa a semnalat încă din vară incredibila sa situaţie.
PD-L şi PSD au declanşat, în Timiş, un război pe viaţă şi pe moarte pe tema fraudelor de la al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor. Tonul l-a dat deputatul PD-L de Deta, Gheorghe Ciobanu, într-o conferinţă de presă convocată în ultimul moment. Ciobanu a fost un apropiat al PSD, şef al vămilor din vestul ţării, iar numele său a apărut în interceptările făcute de SRI în dosarul contrabandei cu ţigări de pe Clisura Dunării. Acesta a acuzat faptul că „PSD a crescut nivelul de trai al locuitorilor din colegiul Deta, în fiecare casă fiind dată câte o pungă cu zahăr, ulei. Au fost două TIR-uri încărcate cu mâncare, care au fost împărţite cu microbuze şi distribuite de PSD în tot colegiul”.
Întrebat dacă există dovezi pentru acuzaţii, Ciobanu a susţinut că „noi nu ne-am legat de aceste probleme. Câştigarea unui vot nu se mai face cu un pachet pentru că omul face ce vrea în cabina de vot. Oricum, acţiunea PSD nu a avut mare succes. Astfel de pachete au dus la un câştig de doar 2-4 procente din estimarea mea, dar voi face o analiză”. Deputatul PD-L a adus ca dovadă a metodelor PSD de fraudare …ghidul antifraudă al social-democraţilor de la europarlamentare pe motiv că „de fapt ei au explicat metodele prin care au furat, suveica, cămaşa albastră şi toate care le ştiţi”. S-a cerut demisia directorului liceului din Deta pe motiv că „la toate clasele a XII a, elevii au fost ameninţaţi că, dacă votează cu Traian Băsescu, nu vor lua bacalaureatul”. Ciobanu l-a acuzat pe „primarul Gheorghe” al Timişoarei că „este un morman de nesimţire şi minciună” , în timp ce consilierul local PD-L Ovidiu Ciuhandu a condamnat”lipsa de bun simţ şi educaţie politică a pesediştilor care trebuie să-şi recunoască înfrângerea. Vor să distrugă stabilitatea care mai există în România”.
În replică, pesediştii timişoreni au prezentat,tot astăzi, „mai multe probe care indică o fraudare masivă a alegerilor şi în Timiş”. Demersul a fost motivat prin „obligaţia pe care o avem faţă de cei peste cinci milioane de alegători ai lui Mircea Geoană”. Vicepreşedintele PSD Timişoara, Radu Ţoancă a prezentat declaraţia lui Ion Tătaru din Giarmata, localitate „unde PD-L a câştigat 71% din voturi”. În declaraţia sa, Tătaru susţine că, duminică, cei doi fii ai săi au apărut pe listele electorale că au votat, deşi unul este în Germania şi celălalt locuieşte în altă localitate. De asemenea, Maria Schmidt din Timişoara apare că a votat la secţia 132, deşi este plecată de mult în Canada. De asemenea, o altă timişoreancă, Elena Popa, apare că a fost la secţia 106 şi şi-a ales preşedintele, deşi femeia este paralizată în pat. „La secţia 76 am descoperit că preşedinte a fost Elena Samoilă pe care PD-L a propus-o pentru funcţia de inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar. Este una din cele numite de prefectul de Timiş ca preşedinte de secţie. În urma verificărilor de până acum a listelor din secţiile speciale, am descoperit 266 de coduri numerice personale false. În Timiş există aproximativ o mie de voturi suspecte”, a susţinut Ţoancă.
Listele electorale din judeţul Timiş ascund surprize nebănuite. Astfel, la secţia specială 219 din Timişoara a votat şi semnat Orbulescu Petrişor, născut conform codului numeric personal în 1998 şi care ar locui în „Mehedinţi, str.Bahna,nr.38”. O bucureşteancă cu domiciliul în „sectorul 1,N.Racota”, votantă la aceiaşi secţie specială, este născută în anul 1973, ziua 62, luna 62.
În secţia 218 din Timişoara a votat Pîrjol Elena, din satul Gârbovăţu de Jos, judeţul Mehedinţi, care, conform CNP, este născută în 06 aprilie 1997.