Șeful ONU, António Guterres, a condamnat invazia Rusiei în Ucraina ca fiind un „afront” la adresa conștiinței colective a lumii, în cadrul unei reuniuni a Adunării Generale, la aproape un an de la începerea conflictului, scrie BBC.

Reuniunea a dezbătut o moțiune susținută de Ucraina și de aliații săi, prin care se cerea retragerea imediată și necondiționată a Rusiei.

Ucraina speră că, prin susținerea moțiunii, țările vor da dovadă de solidaritate.

Kremlinul a acuzat Occidentul că vrea să învingă Rusia cu orice preț.

Vasily Nebenzya, ambasadorul Kremlinului la ONU, a declarat că SUA și aliații săi sunt pregătiți să arunce întreaga lume în război.

Președintele rus Vladimir Putin a trimis până la 200.000 de soldați în Ucraina la 24 februarie 2022, în cea mai mare invazie europeană de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Războiul devastator care a urmat s-a soldat cu cel puțin 7.199 de morți în rândul civililor și mii de răniți, potrivit unei estimări a ONU, în timp ce Rusia și Ucraina au văzut fiecare cel puțin 100.000 dintre soldații lor uciși sau răniți, potrivit armatei americane.

Peste 13 milioane de persoane au devenit refugiați în străinătate sau au fost strămutate în interiorul Ucrainei.

Afirmația lui Putin că operațiunea sa era necesară pentru a „demilitariza și denazifica” Ucraina, o țară cu legături istorice cu Rusia, a fost respinsă de Ucraina și aliații săi.

„Această invazie este un afront adus conștiinței noastre colective”, a declarat Guterres în fața Adunării Generale. „Este o încălcare a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional”.

Posibilele consecințe ale unui „conflict în spirală” au fost, a spus el, un „pericol clar și prezent”.

Guterres a spus că războiul „alimentează instabilitatea regională și tensiunile și diviziunile globale, în timp ce distrage atenția și resursele de la alte crize și probleme globale urgente”.

Șeful ONU a spus că au existat „amenințări implicite de a folosi arme nucleare”. „Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a spus el.

„Complicitatea nu va face decât să adâncească criza, erodând în același timp și mai mult principiile noastre comune proclamate în Cartă. Războiul nu este o soluție. Războiul este problema. Oamenii din Ucraina suferă enorm. Ucrainenii, rușii și oamenii de dincolo de granițe au nevoie de pace”.

Șaizeci de țări au susținut rezoluția, care subliniază „necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite”.

Guterres a vorbit după ce președintele rus Vladimir Putin a ținut un discurs în care a acuzat Occidentul pentru război.

În discursul său adresat națiunii marți, Putin a anunțat, de asemenea, decizia Rusiei de a suspenda un tratat cheie privind armele nucleare, după ce președintele american Joe Biden, proaspăt sosit dintr-o vizită surpriză la Kiev, a lăudat democrația occidentală pentru că a ținut piept agresiunii rusești.

Biden a calificat drept o mare greșeală decizia de suspendare a tratatului, încheiat de SUA și Rusia în 2010 pentru a preveni războiul nuclear.

Miercuri, Putin s-a întâlnit la Moscova cu cel mai înalt oficial de politică externă al Chinei, Wang Yi, și a declarat că cooperarea cu Beijingul este „foarte importantă pentru a stabiliza situația internațională”. Vizita a marcat sfârșitul pretenției de neutralitate a Chinei în ceea ce privește războiul din Ucraina.

89 de tancuri și sute de mașini grele, de la cehi

Republica Cehă a furnizat sute de piese de echipament militar greu Ucrainei în ultimul an, între care 89 de tancuri, a declarat miercuri, la Varşovia, premierul ceh Petr Fiala după întrevederea cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Detaliind pentru prima dată amploarea livrărilor cehe, în cadrul cooperării statului cu sectorului privat, premierul ceh a precizat că ţara sa a livrat 226 de vehicule de infanterie de luptă şi blindate, 38 de obuze, 33 de lansatoare de rachete multiple, şase sisteme de apărare aeriană şi patru elicoptere.

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit miercuri, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru a le reconfirma sprijinul „de neclintit” al Washingtonului în faţa Moscovei, la o zi după discursul belicos al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Reuniunea survine la o zi după un discurs virulent al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că îşi va continua „metodic” ofensiva lansată în urmă cu aproape un an în Ucraina şi a anunţat retragerea Rusiei din tratatul ruso-american New START privind dezarmarea nucleară, readucând în memorie cele mai tensionate momente din timpul Războiului Rece, mai arată sursa citată.

UPDATE Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a ajuns joi la Kiev pentru a purta discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vizita nu a fost anunțată în mod public.

Pedro Sanchez a distribuit pe rețelele de socializare o înregistrare video cu sosirea sa la Kiev și de la întâlnirea cu ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Emine Dzhaparova.

„Mă întorc la Kiev la un an de la începutul războiului. Vom fi alături de Ucraina și de poporul său până când pacea se va întoarce în Europa”, a fost mesajul premierului spaniol.

Vizita lui Sanchez are loc după ce, luni, președintele american Joe Biden a promis un nou ajutor militar de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina în timpul unei vizite surpriză la Kiev.

Marți, și premierul italian Giorgia Meloni a ajuns la Kiev, unde s-a angajat să continue să ofere sprijin ucrainenilor.