luni,9 iunie 2025
Pagina 3592

Locaţie nouă pentru piaţa de animale din Bălcescu. Unde ar putea să se mute

De
Loredana Codruţ
-
0

clt buget 2015 07_resize

Discuţii ample în plenul Consiliului Local Timişoara pentru amenajarea unei noi pieţe de animale. Pesedista Romaniţa Jumanca a cerut 50.000 de lei pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru o nouă piaţă de animale în Timişoara, după ce a declarat joi că Piaţa din Bălcescu este una improvizată, care nu are condiţii necesare pentru aşa ceva.

Primarul Nicolae Robu a comentat că „ar fi bine ca în Piaţa Mehala, pe un proiect pe care îl are SC Pieţe SA, să se amenajeze şi o piaţă de animale. Practic Pieţe SA va amenaja în Mehala o piaţă de maşini şi una de tip social, în încercarea de a pune stop comerţului de tip stradal care nu ne face cinste ca mare oraş”.

Astfel, noua piaţă din Mehala ar urma să aibă un spaţiu destinat noii pieţe de animale. Romaniţa Jumanca a atenţionat că „e necesar ca piaţa să aibă un cabinet sanitar cu medic veterinar, pentru a verifica starea de sănătate a animalelor”.

Edilul-șef a fost deacord că „Piaţa Bălcescu e vai şi amar, e foarte corectă observaţia, noi nu putem să continuăm cu acea piaţa la nesfârşit, e un provizorat, e timpul să terminăm cu el. Momentam se lucrează a dezmembrarea terenului din piaţa Mehala. Se poate începe amenajarea acestor pieţe”.

Şeful Pieţe SA, Victor Ştefan, a atenţionat că este posibil ca societatea să nu aibă bani pentru a susţine exclusiv din fonduri proprii amenajarea unei pieţe de animale. Practic, a rămas ca primăria să aprobe mărirea suprafeţei noiio piețe din Mehala cu spaţiul aferent amenajării unei pieţe de animale.

ISTORIE Cum a fost construită noua Sarmizegetusa, după războaiele daco-romane. Ce nivel de confort aveau locuitorii

De
Liana Păun
-
0

 

templu zeita nemesis

După cel de-al doilea război daco-roman, capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, şi toate fortificaţiile dacice din jurul acesteia au fost distruse şi o bună parte din fostul regat dac a fost transformat în provincie romană. În Ţara Haţegului, la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, între anii 107 şi 110 s-a întemeiat un oraş nou, cu rang de colonie, care a devenit capitala noii provincii, centrul administrativ şi religios al acesteia. A fost, de altfel, singurul oraş ridicat în Dacia de împăratul Traian. Din vechea capitală a Daciei romane se mai păstrează astăzi doar ruinele, dar complexul arheologic este unul din cele mai impunătoare care se află în România. Tot aici se află şi un muzeu de arheologie, care adăposteşte monumente epigrafice, sculpturi, mozaicuri, fragmente de pictură, diverse obiecte, arme, monede, precum şi replici de echipamente militare şi civile romane.

Sarmizegetusa împăratului Traian

Piatra de inaugurare a oraşului suna astfel: „Din ordinul împăratului şi Cezarului nostru, al lui Traian Augustus, fiul divinului Nerva, s-a întemeiat Colonia Dacica, prin grija lui Terentius Scaurianus, guvernator imperial cu rang de pretor”. În timpul domniei următorului împărat, Hadrian, aşezarea se va numi Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Titulatura cuprindea numele împăratului ctitor dar şi numele vechii capitale a dacilor, atât pentru a-i mulţumi pe noii supuşi cât şi pentru a evidenţia continuitatea guvernării provinciei.

În depresiunea Haţegului, pe locul viitoarei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, existase un castru în care fusese cantonată legiunea a IV-a Flavia Felix. Ulterior, acesta a fost transformat în viitoarea metropolă a Daciei, în care îşi avea sediul guvernatorul consular al provinciei. În noul oraş au fost aduşi coloni de drept italic, chiar de la întemeierea acestuia. Deşi a devenit capitala provinciei, ca mărime n-a depăşit oraşele mici din imperiu. Dacă în timpul împăratului Traian Roma ajunsese la 1,2 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 2.000 de hectare, se estimează că Ulpia Traiana Sarmizegetusa ar fi avut în jur de 25.000 – 30.000 de locuitori, iar suprafaţa oraşului între ziduri era de 32,4 hectare. Era însă o aşezare în care civilizaţia romană s-a impus sub toate aspectele ei definitorii.

ulpia traiana (2)

Un oraş tipic roman

Oraşul se înscrie în tipologia construcţiilor similare din imperiu, cu precădere în formele occidentale. Două artere principale se întretăiau în unghi drept, la intersecţia lor era amplasat forul iar în jurul acestuia, complexele de clădiri. Dacă marile edificii respectau canoanele generale, în privinţa detaliilor se remarcă unele particularităţi arhitectonice, stilul eclectic fiind destul de răspândit. Forumul, de aproape 3.000 de metri pătraţi, era înconjurat de portice şi era flancat de o „basilica” de unde se pătrundea în „curia”, în sediile duumvirilor şi aedililor şi se presupune că spre sud a existat un forum religios. Întregul complex era placat din abundenţă cu marmură, s-au păstrat fragmente arhitectonice impresionante şi alte elemente decorative, ceea ce întăreşte presupunerea că acesta avea un caracter monumental. În partea de nord a incintei, lângă un mare depozit de grâne păstrat de pe vremea funcţionării castrului, s-a ridicat un impunător sediu al procuratorului financiar.

Confort şi distracţii

Locuitorii oraşului beneficiau şi de un remarcabil grad de confort. Numeroase locuinţe erau încălzite cu sistemul de „hypocaustum”, bazat pe circulaţia aerului cald sub pardoseală, între pereţi dubli, şi aveau apă curentă, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa marile lucrări de aducţiune a apei fiind supravegheate de înşişi guvernatorii provinciei.

Apeductele şi sistemul de canalizare aveau în vedere, în primul rând, termele publice. Acestea se aflau în partea de nord a incintei şi aveau compartimente distincte pentru bărbaţi şi femei, fiind dotate cu vestiare, bazine în care apa avea temperaturi diferite, baie de aburi sau bazine de înot în aer liber. Remarcabil este şi amfiteatrul, construit de militari din lemn, în primii ani ai provinciei, iar apoi din piatră. Amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană, cu o axă de 66 de metri, putea să cuprindă în jur de 5.000 de spectatori.

Zona sacră şi artele

În oraşul ridicat de împăratul Traian, supranumit „Optimus Princeps”, mărturiile epigrafice atestă existenţa a peste zece temple, cercetate în parte şi de arheologi. Lângă amfiteatru era un templu al zeiţei Nemesis, altele pentru Liber Pater, Silvanus, Aesculap şi Hygeia, un templu sincretist, altul pentru zeii palmireni şi unul pentru zeul Mithras, ceremoniile misterioase de iniţiere ale divinităţilor orientale, aduse de soldaţii romani, atrăgând tot mai mulţi adepţi. Numeroasele amulete descoperite sugerează o magie a cifrelor, mai ales trei şi şapte, care îi protejau pe cei care le purtau. Zona sacră de întindea la nord de zidul oraşului şi la răsărit de amfiteatru şi s-au descoperit mai multe epitafuri în hexametri, cu caracter elegiac, cele mai multe fiind adaptări care circulau în întregul Imperiu Roman. Asklepeionul era totodată un centru medical, unde medicina empirică era practicată de corpul sacerdotal. Pentru sănătate erau folosite şi oracolele iar autosugestia pare să fi jucat un rol important. Monumentele funerare studiate la Sarmizegetusa indică însă o medie de viaţă de 42 de ani la bărbaţi şi de 36 de ani la femei.

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-au descoperit şi mozaicuri care ilustrează crâmpeie din Iliada sau reliefuri care înfăţişează muncile lui Hercules. Se întâlnesc şi imagini legate de legendele romane, mai ales cele legate de întemeierea Cetăţii Eterne. Calendarele solare cilindrice sau semisferice din marmură descoperite confirmă, la rândul lor, cunoştinţele matematice şi astronomice remarcabile pe care le aveau locuitorii acelor vremuri. N-au lipsit nici statuile, doar una singură descoperită la Ulpia Traiana purtând numele sculptorului, Claudius Saturninus. Printre cele mai interesante sculpturi descoperite la Sarmizegetusa romană se numără capul împăratului Traianus Decius, precum şi valoroasele sculpturi de marmură care-i înfăţişează pe împăratul Septimius Severus şi pe soţia acestuia, Iulia Domna.

După retragerea aureliană, capitala provinciei a supravieţiuit o vreme, din ce în ce mai modest, transformându-se într-o adevărată fortăreaţă în timpul primelor migraţii. Şi-a încetat existenţa sub atacurile hunilor iar viaţa locuitorilor a dobândit un caracter prepondeent rural.

Foto: Wikipedia, ghidvideoturistic.ro

DOSARUL RETROCEDĂRILOR Sturdza către Ceteraş, despre funcţionari: „Când e vorba de şpagă sunt toţi la fel, orice ciolan e bun”

De
Mediafax
-
1

justitie

Paltin Sturdza discuta cu omul de afaceri buzoian Gheorghe Ceteraş, care era interesat de terenul de peste 43.000 de hectare pe care cel dintâi încerca să îl obţină nelegal, şi îi spunea acestuia, despre funcţionari, că atunci „când e vorba de şpagă sunt toţi la fel” şi „orice ciolan e bun”.

Anchetatorii DNA redau în documentul prin care au dispus reţinerea omului de afaceri buzoian Gheorghe Ceteraş o înregistrare ambientală făcută de Paltin Sturdza cu un ceas cu funcţie de înregistrare audio-video, găsită la perchezţiile domiciliare.

Este vorba de înregistrarea unei discuţii între Gheorghe Paltin Sturdza, omul de afaceri Gheorghe Ceteraş şi avocatul Cosmin Vasile Mihail, în care Ceteraş negociază pentru a obţine 25 la sută din cele peste 40.000 de hectare de pădure pe care Sturdza urma să le obţină ilegal.

La un moment dat, cei trei vorbesc despre mită pentru funcţionari, context în care Paltin Sturdza spune că atunci „când e vorba de şpagă sunt toţi la fel”, „hămesiţi”, şi că vor toţi o bucată de „ciolan”:

„Vasile Cosmin: Uitaţi aici. Aici spune aşa: Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Şeful care este la Focşani, semnătură şi ştampilă. Iar ăştia iau…şpagă, 3 euro la hectar.
Ceteraş: Mi-a cerut 5 euro. «Domle, nu discut, nu dau 5 euro /» «Dar cât ?» «Dom’le, fără 3 euro nici nu discutăm». Şi am băgat mâna în buzunar, la un local, te costă 150.000 euro, a pus ştampila pe loc şi a semnat. Să nu mai stau (neinteligibil)
Vasile Cosmin: 15.000 aţi dat.
Ceteraş: 15.000, da.
Vasile Cosmin: 15000.
Ceteraş: 15.000, da.
Vasile Cosmin: 150.000 aţi fost în partea ailaltă.

Sturdza: Pentru cât ?

Ceteraş: Pentru 5000 de hectare.

Sturdza: La 3 euro ?
Vasile Cosmin: 3 euro a fost 15.000 de euro a fost să pună numai semnătura şi ştampila.
Sturdza: Au tarife… (rîde)

Vasile Cosmin: Au tarife.
Ceteraş: Fie…unde…în 3 locuri…dumneavoastră ştiţi…bine, mai plecaţi din România… dar aici, aşa se practică…Asta, ăăsta-i sportul. Bine, acuma cum să vă spun dumneavoastră, cu PDL-ul…i-am…ne-am… dumneavoastră aţi spus că…Eu pe oamenii ăştia nu-i sufăr ! Şi eu am investit mult, vă spun sincer. In ăştia care sunt acuma. Am investit mult.
Sturdza: în PSD şi-n ăştia ?
Ceteraş: Da, am investit la greu. La greu. La greu.
Sturdza: Când e vorba de şpagă sunt toţi la fel.
Ceteraş: Bine, da’ am siguranţa că mă rezolvă. Aici e problema. A zis: «Da, du-te, fă-ţi treaba şi vino pe aici !». Şi vedem cum stau lucrurile.Dumneavoastră vă gândiţi, azi a avut loc o discuţie de principiu, vă gândiţi, aveţi telefonul meu, discutăm, dar… după luni sau marţi în colo ar trebui mers să o lase mai moale pe la Prefectură, pe la Bacău, s-o lase mai moale. «Fraţii mei, aţi făcut-o ? Las-o mai moale acum»

…

Sturdza: A, adică acuma sunt hămesiţi
Ceteraş: Da rău, nu aşa…parcă vrea să…domnul Sturdza (râde)
Sturdza: (râde) Hămesiţi, nu ?
Ceteraş: Da rău, nu aşa…
Sturdza: Orice ciolan…
Ceteraş: Bine, nu mai zic… (râde)
Sturdza: Orice ciolan e bun
Ceteraş: Auuoleu, dar ce bun ! Bine şi pentru dumneavoastră. Acuma eu nu supăr pe Dumnezeu, cum a spus şi domnul Cosmin şi eu am de câştigat şi dumneavoastră.
Sturdza: N-am nicio îndoială, toţi trebui să câştigăm…
Ceteraş: Toţi trebuie să câştigăm,
Sturdza: …dar am îndoielile mele, cum să spun eu…
Ceteraş: Că nu se poate rezolva. Că nu se va rezolva.
Vasile Cosmin: Nu, dar dumneavoastră…”

În continuarea discuţiei, Ceteraş îi explica lui Paltin Sturdza planul lui de a interveni la funcţionari din prefectură şi primării pentru perfectarea actelor terenului vizat în cauză:

„Sturdza: Şi asta ce înseamnă, un euro la hectar ? (râde)

Ceteraş: No no…nu mai discutăm…Dumneavoasătră îmi spuneţi: «Domle, eu nu -sunt dispus să dau 25, dau 22, dau atâta la suprafaţă» şi dumneavoastră lăsaţi pe mine toate. Şi dumneavoastră o să vă convingeţi că….Nu vă promit că până în decembrie aveţi toate terminate, îi problema cu măsurătorile, trebuie să iasă şi dacă nu ies acuma timp de o săptămână două, o lună, pe urmă din octombrie – noiembrie deja …
Vasile Cosmin: Nu se poate intra în pădure, e…
Ceteraş: …zăpadă. Trebuie să iei fiecare puiet, trebuie să iei…să delimităm.
Vasile Cosmin: Dar măsurătorile se pot face şi în două luni jumate.
Ceteraş: Se pot dacă….
Vasile Cosmin: în două luni jumate… –
Ceteraraş: îmmm…îmmm…e suprafaţa mare…
Vasile Cosmin: Se poate….
Ceteraş: îmmm…
Vasile Cosmin: Pentru că atunci măsurătorile, dânsul având … ce vă înţelegeţi, dânsul având asta, poate să forţeze. Să nu fie o jumătate de milion de euro măsurătorile, dânsul poate să dea 700.000.
Ceteraş: Mă duc şi le dau bani la băieţi…
Vasile Cosmin: …ca să grăbească toată treaba. Asta se poate
Ceteraş: La Direcţiile Silvice, da. La ocol, la ăştia: «Băi fraţii mei….»… Când am măsurătorile, discutat concret. «Vreau Prefectura titlul, fără nimic, Primăriile şi tot»…

Vasile Cosmin: Astea se obţin…

Ceteraş:… ne ocupam de atunci ca să meargă rapid. Să meargă rapid”.

Ceteraş şi avocatul Mihai Cosmin Vasile au fost arestaţi preventiv, fiind acuzaţi că i-au cerut lui Paltin Sturdza 10.000 de hectare de pădure, în schimbul intervenţiei pe lângă funcţionari, astfel încât Sturdza să intre mai repede în posesia a peste 43.000 de hectare de pădure.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecătorii Curţii de Apel Braşov au dispus arestarea preventivă a lui Gheorghe Ceteraş şi a lui Mihail Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, ambii fiind suspectaţide trafic de influenţă.

Cei doi au fost arestaţi într-un dosar disjuns din cel în care 17 persoane, între care fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi senatorul Tudor Chiuariu au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, privind retrocedări ilegale de păduri.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în contextul în care Tribunalul Covasna a dispus cea mai mare retrocedare de pădure din România, respectiv de 43.227 de hectare, rămasă irevocabilă, „interesul persoanelor care se ocupă în mod obişnuit cu vânzarea de păduri a fost foarte ridicat, ştiut fiind că valoarea unei păduri creşte proporţional cu mărimea suprafeţei compacte”.

Astfel, susţin procurorii, unul dintre primii interesaţi de pădurea retrocedată lui Gheorghe Paltin Sturdza a fost şi omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, care l-a contactat pe Sturdza şi i-a cerut să-i acorde o întâlnire legată de subiectul terenului respectiv.

„La data de 26 iulie 2012, cu ocazia întâlnirii pe care au avut-o la Braşov, inculpaţii Vasile Mihail Cosmin şi Ceteraş Gheorghe i-au pretins inculpatului Paltin Gheorghe Sturdza suprafaţa de 10.000 de hectare de pădure (25% din suprafaţa totală), în schimbul determinării funcţionarilor din judeţul Bacău (prefect – preşedintele Comisiei judeţene de fond funciar, ITRSV, Direcţia silvică) să efectueze cât mai urgent punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru cele 43.227 ha de teren forestier”, potrivit procurorilor DNA.

Gheorghe Paltin Sturdza nu a acceptat propunerea celor doi, întrucât a considerat că este prea mare comisionul cerut.

Ceteraş şi Vasile mai sunt implicaţi într-un dosar penal de la DNA Ploieşti, ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.134 de hectare de pădure.

În 22 ianuarie, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău.

În acest dosar sunt judecaţi şi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul suprafeţei de peste 43.000 de hectare de pădure, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza, Lorand Andras Ordog, Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas sunt arestaţi preventiv, iar Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob şi Jănică Poenaru, în arest la domiciliu.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Preşedintele în exercițiu al Argentinei, Cristina Kirchner, inculpată pentru muşamalizarea unui atentat

De
Mediafax
-
0

kirchner presedinte argentina diariodenavarra_es

Cristina Fernández Kirchner, preşedintele Argentinei, a fost inculpată pentru presupuse acţiuni de muşamalizare a rolului jucat de Iran într-un atentat comis la un centru evreiesc în anul 1994, informează publicaţia Buenos Aires Herald.

Procurorul federal Gerardo Pollicita a cerut investigarea penală a preşedintelui Cristina Fernández Kirchner şi a ministrului de Externe, Hector Timerman, în cazul presupusei muşamalizări a rolului jucat de Iran în atentatul comis în anul 1994, când actualul președinte făcea parte din legislatura provinciei Santa Cruz.

Atentatul comis pe 18 iulie 1994 la sediul Asociaţiei mutuale israelo-argentiniene (AMIA) s-a soldat cu 85 de morţi şi sute de răniţi.

Cererea de inculpare a preşedintelui Kirchner fusese prezentată iniţial de procurorul de caz Alberto Nisman, găsit mort pe 18 ianuarie. Nisman afirma că preşedintele Kirchner şi Timerman i-au protejat pe autorii atacului terorist din anul 1994, finanţaţi de regimul din Iran.

Galop de sănătate pentru ACS Poli în al doilea test din Antalya. Timișorenii au depășit ușor o grupare bulgară

De
Cornel Biholari
-
0

amical

Formația pregătită de Dan Alexa a obținut primul succes din stagiul turcesc. ACS Poli a învins o grupare din liga secundă bulgară. Vezi pe SPORT9.ro mai multe detalii de la acest joc. 

Foto: acspoli.ro

Peste 15.700 de locuri de muncă vacante în ţară. Câte sunt în Timiș și care specializări sunt cele mai căutate

De
Mediafax
-
0

ajofm timis depunere declaratii03 p

Peste 15.700 de posturi sunt vacante, cele mai multe fiind în Bucureşti, Cluj, Prahova, Arad şi Argeş, iar cele mai puţine în Bacău, Mehedinţi, Sălaj, Ialomiţa şi Vrancea, informează, vineri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Potrivit datelor centralizate de ANOFM, sunt înregistrate 15.706 locuri de muncă.

Cele mai multe posturi vacante sunt în Capitală (2.308), Cluj (1.760), Prahova (1.189), Arad (1.136), Argeş (695), Timiş (674) şi Harghita (557).

Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt: Bacău (12), Mehedinţi (37), Sălaj (52), Ialomiţa (59), Vrancea (64), Suceava (65) şi Gorj (68).

La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.519 locuri de muncă, cele mai multe pentru: analist servicii client (180), programator (81), inginer mecanic (59), inginer construcţii civile, industriale şi agricole (44), cercetator în fizică (40), inginer de sistem în informatică (38), tehnician-operator la roboţi industriali (33), asistent de cercetare în fizică (30), analist şi consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală (câte 27).

Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 14.187 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.403), muncitor necalificat în industria confecţiilor (899), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (775), lucrător comercial (518), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (429), vânzător (350) şi agent de securitate (347).

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

SPAIMĂ pentru primarul Nicolae Robu: consilierii Simonis şi Herzog au cerut diminuarea bugetului ACS Poli. Află deznodământul

De
Loredana Codruţ
-
4

clt buget 2015 14_resize

Motiv de enervare pentru primarul Nicolae Robu în plenul Consiliului Local Timişoara. Consilierul local PSD Alfred Simonis a făcut un amendament prin care a cerut diminuarea cotizaţiei alocate ACS Poli Timişoara, cu un milion de lei din cele două milioane de euro. Simonis a cerut ca „atunci când vor se vor face alocările, să se reinvestească banii în domeniul sportului, în suplimentarea construcţiei de noi terenuri de sport din Timişoara”.
Robu a comentat că „dacă celelalte propuneri au fost constructive şi aţi remarcat că au avut susţinerea mea, această propunere nu am cum să o susţin şi vreau să intervin în demolarea ei, pentru că eu cred că trebuie să îneţelegem în toată complexitata sa fenomenul sportiv. Noi am acordat sume importante pentru sport în general şi pentru fotbal în particular. Din păcate, nu am reuşit mari performanţe. Clubul s-a şi maturizat între timp avem polişti de cel mai înalt rang în grup. (…) Vă rog să susţineţi propunerea care există în buget”.

Simonis a menţionat că trebuie ca echipa să aibă locul pe care îl merită după cum se poate autofinanţa. Primarul Nicolae Robu a subliniat că trebuie ca „finanţarea să fie constantă, altfel echipa se va desfiinţa”. Acesta a atenţionat că, dacă se ajunge în Liga 1, se aduc bani din televiziune şi că va creşte și valoarea jucătorilor.

Diminuarea bugetului Poli ea a fost susţinută şi de Bogdan Herzog, care a spus că „situaţia în care s-a ajuns este greu de tolerat. Clubul este finanţat în proporţie de 95% din bani publici. Trebuie cumva ca şi managerii acestui club să îşi dea silinţa să aducă spectatori la meci, am suma exactă provenită din bilete şi abonamente pe anul 2014, este 28.000 de lei. Pentru fiecare leu pe care cetăţenii îl dau avem 166 de lei din bani publici”. Herzog a menţionat că reconcilierea cu spectatorii trebuie să se producă.

Robu a spus că este de acord ca investitorii să vină la echipă doar că „investitorii nu vor să vină numai dacă au beneficii oculte”. Amendamentul lui Simonis a picat, iar amendamentul lui Herzog care cerea ca aceeaşi sumă de bani să meargă spre Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” a avut aceeaşi soartă.

Timișoara Saracens păstrează doi titulari în 15-le de start al ”Stejarilor”. Ce fost jucător al bănățenilor revine pentru meciul cu Spania

De
Cornel Biholari
-
0

rcm-petroșani-7

România are parte mâine de o nouă confruntare în Rugby Europe Championship. După ce s-au impus în urmă cu o săptămână în fața Portugaliei, ”Stejarii” dau piept la București cu naționala Spaniei. Vezi pe SPORT9.ro ce titulari are la națională Timișoara Saracens RCM UVT. 

ANALIZĂ Acordul de la Minsk face posibil planul lui Putin de a crea un stat marionetă în Ucraina

De
Mediafax
-
0

intalnire minsk putin merkel ibtimes_com

Acordul privind criza ucraineană negociat la Minsk de liderii german şi francez cu Rusia are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, ci, dimpotrivă, face posibil acest proiect.

Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk, în urma negocierilor între preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, va dura suficient cât să fie implementată prima şi cea mai importantă prevedere a sa, încetarea focului, stabilită pentru duminică.

Însă acordul privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării. De fapt, în cazul improbabil în care va fi aplicat deplin, pactul ar putea face posibil acest proiect al preşedintelui rus, comentează Washington Post în ediţia electronică.

Rezultatul negocierilor maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între un lider al Kremlinului care îşi foloseşte forţa militară şi liderii europeni care nu doar că nu sunt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei „detensionări”, care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării între timp, comentează cotidianul american.

În plus, controlul asupra frontierei dintre Rusia şi Ucraina nu va fi preluat de Kiev până la sfârşitul anului şi asta numai după o „reformă constituţională” acceptabilă pentru Moscova şi separatiştii din regiunile ucrainene proruse. Fără a avea controlul frontierelor, Ucraina nu poate împiedica intrarea forţelor, proviziilor şi agenţilor din Rusia. Acordul prevede de asemenea retragerea „‘formaţiunilor armate străine” din Ucraina, dar nu are un termen-limită, în timp ce Putin susţine că NATO are „legiuni” în ţară, nu Rusia.

Nu este de mirare că Poroşenko a afirmat, după negocieri, că „principalul obiectiv atins” este promisiunea unui armistiţiu, alături de retragerea armamentului greu de ambele părţi în următoarele două săptămâni, scrie Washington Post. Dar chiar şi această perspectivă este întunecată de cererea lui Putin ca miile de soldaţi ucraineni care apără Debalţeve să „depună armele”. Acest fapt ar transfera de facto controlul asupra oraşului către statul separatist pe care îl construieşte Rusia.

Acesta nu este însă singurul câştig al lui Putin. Acceptând iniţiativa diplomatică a europenilor, el s-a asigurat că UE nu impune noi sancţiuni Rusiei la summitul de joi. Putin i-a oferit de asemenea preşedintelui american Barack Obama motive să respingă cererile celor din administraţia sa care susţin livrarea de armament Ucrainei.

Administraţia SUA a anunţat chiar că ar putea reduce sancţiunile existente împotriva Rusiei după ce acordul va fi „implementat deplin”. Dar în lipsa presiunii economice şi militare, Putin nu va îndeplini niciodată aceste condiţii, conchide cotidianul american.

Foto: ibtimes.com

Miron Mitrea, CONDAMNAT DEFINITIV la 2 ani de închisoare cu executare. Irina Jianu, condamnată la 5 luni de închisoare

De
Mediafax
-
0

Miron-Mitrea_arq.ro

Miron Mitrea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, iar Irina Jianu a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită, în dosarul privind lucrările de renovare făcute la casa mamei fostului deputat PSD.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din preşedintele Mihai Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a decis să confişte de la fostul deputat PSD Miron Mitrea suma de 327.928 de lei.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei din 15 octombrie 2014, dată de un complet de trei judecători de la ICCJ.

Decizia de vineri a instanţei supreme este definitivă, Miron Mitrea şi Irina Paula Jianu urmând să fie încarceraţi.

Miron Mitrea le-a spus magistraţilor, la ultimul termen de judecată, că regretă imaginea pe care şi-a făcut-o în faţa procurorilor.

„Regret că procuratura se referă la comportamentul meu. Am demisionat la momentul respectiv pentru a da posibilitatea începerii urmărării penale în cazul meu, în schimb regret că nu a fost găsit procesul verbal de confruntare în care Sergiu Sechelariu recunoaşte că a primit un miliard de lei vechi de la mine. Nu am făcut nicio faptă penală”, a spus Mitrea, în ultimul cuvânt.

Irina Paula Jianu le-a spus judecătorilor că nu a primit niciodată bani şi nici nu a fost favorizată de Miron Mitrea.

Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

„Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

În 2 februarie 2015, Miron Mitrea a demisionat din Parlament, plenul Camerei Deputaţilor luând act atunci de demisia acestuia.

Irina Jianu, condamnată la şase ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii” şi la patru ani în cazul „Zambaccian”, plus un spor de nouă luni, a fost eliberată condiţionat în 13 ianuarie, după ce a ispăşit doi ani şi şase luni din pedeapsă. Irina Jianu era încarcerată în Penitenciarul Bacău din iunie 2012.

Puii crescuți printr-o metodă inedită de o companie din Banat ajung pe piața românească. Despre ce este vorba

De
Georgeta Stanici
-
0

ferma-de-pui-de-carne

Puiul Rustic – un concept rar în lume, care în Europa mai e funcțional doar în Franța, ajunge în rețeaua de retail de la noi. Bănățenii vor putea cumpăra carne de pui „curată”, fără E-uri, direct din supermarket.

Compania Agroland își face intrarea în rețeaua de retail cu Puiul Rustic, un proiect de tip joint venture antreprenorial în care puii sunt crescuți în curți deschise, de către fermieri. Modelul Label Rouge a fost pus la punct de francezi și preluat de compania bănățeană. Din această săptămână, puii astfel crescuți se găsesc de vânzare în rețelele Carrefour și Cora.

Reamintim că proiectul a fost lansat anul trecut. În decembrie 2014 a fost deschisă prima fermă de pui, în localitatea Berzovia, județul Caraș-Severin. În acestă perioadă urmează să intre în programul Agroland noi ferme, în județele Timiș și Caraș-Severin. Toate păsările vor fi sacrificate la abatorul companiei de la Bocșa. potrivit fondatorului Agroland, Horia Cardoș, rețeaua de fermieri va număr în final aproximativ 100 de locații, la nivelul întregii țări. „Profilul” fermierului căutat de Agroland arată astfel: oameni tineri, care dispun de adăposturi unde să poată să fie crescute între 1.400 și 5.000 de păsări. Agroland se ocupă de toate etapele procesului, de la livrarea puilor de o zi, a furajelor, până la ridicarea păsărilor din fermă, abatorizarea și distribuția produselor în magazine. Compania estimează o investiție de 400.000 de euro pentru achiziția și dotarea primelor ferme de mici dimensiuni cu linii automate de hrănire și adăpare. În medie se investește 30.000 de euro pentru o fermă cu o capacitate de 2.500 de păsări.

horia cardos 2„Puii sunt hrăniți în adăposturi bine ventilate și încălzite, iar iluminatul este natural. Hrana este 100% vegetală, pe bază de cereale și lucernă. Creșterea este lentă de minimum 63 de zile la sol și în aer liber, asigurându-se o suprafața de un metru la fiecare 11 pui în interiorul halei. Toate etapele de creștere sunt urmărite de medicii veterinari ai Agroland. Față de puii crescuți în sistem industrial, costurile vor fi mai mari cu circa 80%, prețul la raft urmând să fie dublu față de oferta de pe piață”, a declarat Horia Cardoș, citat de Industriacarnii.ro.

Planurile pentru 2015 prevăd atingerea unui total de 350.000 de păsări, urmând că în doi ani să se ajungă la 1,8 milioane de capete, adică 1% din piața de păsări din România. Prin proiectul pus la punct de Horia Cardoș, țara noastră a devenit a doua, după Franța, care implementează acest sistem de creștere „curată” a puilor, oferind o carne lipsită de antibiotice și chimicalele care se regăsesc, de obicei, în canea păsărilpr crescute intensiv.

Imunitate pentru șobolani

De
Sabina Mihăică
-
0

646x404

„Am plătit politic şi personal pentru că am fost credulă în oameni. (…) De cinci ani de zile am trăit momente de umilinţă profundă şi uneori am simţit, efectiv, că mor cu dreptatea în mână. Viaţa mea şi a copiilor mei este la acest moment în mâinile dumneavoastră”.

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în cazul manifestărilor de Ziua Națională a Tineretului, în 2009.

“Dacă astăzi mă iau pe mine, în felul acesta, mâine vă iau pe dumneavoastră, poimâine pe ceilalţi care au curajul să vorbească, iar la final nu va mai rămâne nimeni care să poată să spună”.

Elena Udrea, discurs în Parlament, în ședința în care s-a decis ridicarea imunității sale, solicitată de procurorii DNA. Fostul ministru al Turismului și candidat la președinție este acuzat de mai multe infracțiuni de corupție în cele mai răsunătoare cazuri din ultima vreme, dosarele Microsoft și Gala Bute.

”Eu nu vreau să fiu comediant într-un spectacol mediatic într-un scenariu pe care nu ştiu cine îl scrie (…) Până cineva nu-mi spune ce este nou, consider că ceea ce se face cu mine nu este justiţie, ci vântoare”.

Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, a fost salvat de colegii săi care au votat ca acesta să-și păstreze imunitatea parlamentară și deci să nu fie urmărit penal în dosarul în care este acuzat de complicitate la delapidare și altele.

Mai pe înțelesul nostru, “clubul mahărilor căzuți în dizgrație” scapă o lacrimă în colțul ochiului și pune totul pe cartea milei. Doar că povestea asta, privită prin ochii lor, se vede cu totul altfel de aici, “din sală”. Cei trei și alții ca ei se fac că nu înțeleg: nu e deloc vorba de “dizgrație”, pentru că nu suntem la curtea lui Papură-Vodă, deși comportamentul lor de inspirație fanariotă spune altceva. Justiția românească începe să-și facă treaba, iar asta are efectul unei pungi cu apă aruncate într-un cuib subteran de șobolani. Plâng, tremură, scuipă. Ridzi, cu profil de prostuța școlii, pretinde că e musca din lapte. Vosganian pune Biblia în fața Constituției, de la tribuna unui Parlament dintr-un stat laic, scoțând și mirul pe masă, în caz că n-am înțeles prima aluzie. Udrea se erijează în Che Guevara al libertății de exprimare, confiscând cu o nerușinare nemaivăzută un bun al umanității. Se agață, cu toții, de imunitatea parlamentară, pretinzând că sunt “lucrați”. În lumea lor, doar asta poate fi explicația, pentru că și ei au “lucrat” țara asta prin toate orificiile.

Acuzațiile de corupție vor trebui dovedite cu probe solide, asta e marea miză a procurorilor DNA, altfel totul nu rămâne decât un show de televiziune. Să fim sinceri: în România, justiția înseamnă politică, și nu neapărat din motivele pe care le credeți. Ci pentru că marii corupți vin din sfera politică, tot de aici vin și presiunile, iar numirea politică a șefilor în cele mai importante instituții de luptă împotriva acestor infracțiuni a produs dezastrul numit Alina Bica.

Suspecții celebri au multe arme la îndemână pentru a purta un război cu justiția, iar printre cele mai importante este imunitatea. De ce credeți că sunt atât de scumpe locurile pe lista de aleși? Nu pentru salarii și în niciun caz pentru birourile parlamentare pe la adrese obscure. Imunitatea nu e ieftină. Iar pierderea ei îi doare cel mai tare. Fețele celor plimbați în fața camerelor cu cătușe exprimă umilință, mai ales pentru că nu sunt genul de oameni care să izbucnească în lacrimi când iau o amendă de circulație. Sub crucile la icoane, foile cu poezii anti-Holocaust sau certificate medicale fluturate cu disperare se ascund ființe reci, cu șnururi în loc de coloane vertebrale, lipsite de caracter. Au vândut și trădat, și o pot face din nou. Gândiți-vă la asta când îi mai vedeți arătându-și obrazul uman. Că tot m-a impresionat Elena Udrea cu discursul ei, o să-mi permit să o parafrazez: vor sau nu, va veni o zi când nu va mai rămâne nimeni care să poată să pună instituția imunității deasupra dreptății.

”Urșii” merg cu speranțe noi la Oradea. Ce spune Bogdan Murărescu despre starea Timbei

De
Cornel Biholari
-
0

timba.cluj2_-1024x682

BC Timba Timișoara pornește clar cu șansa a doua în duelul de mâine cu CSM Oradea. ”Urșii” își propun în primul rând să nu intre cu capul plecat în Arena Antonio Alexe. Vezi pe SPORT9.ro ce a spus antrenorul Bogdan Murărescu înaintea partidei din Bihor. 

Nicolae Robu şi-a ales echipa alături de care va conduce PNL Timiș. Cine sunt cei 34 de liberali DE TOP şi cine a fost nemulţumit

De
Loredana Codruţ
-
8

PNL PDL CONGRES16_resize

Copreşedintele PNL Timiş şi-a ales echipa care-l va sprijini în conducerea filialei liberale. „Ieri am avut o întrunire a Biroului Permanent Judeţean al PNL. Ştiţi că suntem în proces de constituire a structurilor de trecere la organizare şi conducere unitară a PNL, în accepţiunea post fuziune asupra termenului. Concret, avem pe agendă acum constituirea acelui comitet executiv judeţean, dar şi a celorlalte comitete executive locale la nivelul organizaţiilor de municipii oraşe şi comune. Conform algoritmului care a fost adoptat la nivel naţional, comitetul executiv al PNL Timiş este constituit din 34 de membri, 19 din compenenta PDL şi 15 din componenta istorică. 16 din cei 19 care revin componentei PDL trebuie numiţi de copreşedintele PNL din partea PDL, Dan Popa, şi aprobaţi de biroul judeţean PNL. Dintre ceilalţi 15 membri, 13 sunt numiţi de copreşedintele PNL din partea componentei istorice, iar ceilalţi doi sunt membri de drept, ca parlamentari. Am avut ieri sarcina de a-i numi pe cei 12 colegi care alături de mine, 13, constituim componenta istorică a PNL”, a declarat Nicolae Robu.

Alegerea nu a fost însă atât de uşoară şi nici lipsită de conflicte. „A fost o nemulţumire exprimată de colegul Drăgănescu (n.r. – Ovidiu Drăgănescu), care a fost într-o vreme preşedinte al PNL Timiş, a resimţit o frustrare că nu s-a regăsit printre cei 12 pe care i-am desemnat. I-am explicat că poate să aibă importanţă şi fără a face parte din această structură şi că nu este cazul să dea mare importanţă absenţei sale de pe această structură. Eu am fost cel care l-a reactivat şi l-a propus ca membru în biroul politic teritorial, aşa că nu are motive să îşi facă griji că nu are aprecierea mea”, a spus primarul.

Din echipa lui Nicolae Robu fac parte Ioan Ambruş, Alin Nica, Vasile Bejera, Dan Diaconu, Marian Vasile, Cosmin Costa, Dumitru Dinulescu, Sorin Supuran, Radu Lambrino, Liviu Borha, Viorel Coifan, Ciprian Bogdan, Horia Cristian – deputat, Ben-Oni Ardelean – senator, membri supleanţi – Ciprian Jichici, Carmen Popescu şi Liliana Oneţ.

Din echipa lui Dan Popa fac parte Dănuţ Groza, Octavian Creţu, Balint Petrescu, Lucian Blaga, Bogdan Ghelbere, Cosmin Buboi, Dan Miculeac, Petru Roman, Raul Cozarov, Gheorghe Nastor, Darius Postelnicu, Marinel Paşca, Nicolae Crăciun, Petrişor Morar, Tudor Ştefan. Ioan Sas, Alin Popoviciu – deputat, Cornel Sămărtinean – deputat, Vasile Blaga – senator, supleanţi – Andrei Zorilă, Petru Filip şi Marcel Avram.

Nicolae Robu a mai adugat şi că „ieri am decis ca sediul PNL Timiş să fie pe Gheorghe Lazăr numărul 1, la fel şi sediul secretariatului general al PNL Timiş, în timp ce sediul organizaţiei municipale Timişoara a PNL va fi pe strada Mărăşeşti. A trebuit să desemnăm şi un purtător de cuvânt, din această raţiune am desemnat-o pe Oana Gaita ca purtător de cuvânt. Ne cunoaştem foarte bine şi presupuneţi că nu vom comunica foarte mult prin purtător de cuvânt, ci direct de cele mai multe ori, dar vom avea şi instituţia purtătorului de cuvânt, care îşi va exercita atribuţiile atunci când va considera”.

Constantin Ștefan, OUT de la CH Poli înaintea duelului cu Vasluiul. Eșecul din Cupă i-a fost ”fatal”

De
Cornel Biholari
-
0

constantin.stefan21

Schimbare de antrenor la CH CSU Politehnica Timișoara anunțată chiar cu o zi înaintea unui nou duel important în campionat. Vezi pe SPORT9.ro cine va conduce de pe bancă echipa alb-violetă în duelul cu HC Vaslui. 

Zi tensionată în Consiliul Local Timișoara: se votează BUGETUL pe anul 2015. UPDATE 4 Finanațare pentru un proiect tehnic al unei parcări de 500 de locuri, fără locație

De
Loredana Codruţ
-
0

clt buget 2015 16_resize

Bugetul Timişoarei pe anul 2015 va fi supus astăzi la vot, în plenul Consiliului Local Timişoara care începe la ora 15.00. Consilierii din urbea de pe Bega vor trebui să decidă dacă modul în care administraţia Robu a alocat cele 240 de milioane de euro pentru dezvoltarea oraşului este unul corect. Circa 40% din buget va merge către secţiunea de Dezvoltare. Practic municipalitatea va aloca bani pentru continuarea proiectelor mari precum subpasajul de la Michelagelo sau reabilitarea centrului istoric, dar şi pentru proiecte noi precum pasajul de la Popa Şapcă sau Inelul 1 de Circulaţie. Au fost alocaţi bani şi pentru lucrări la mai multe şcoli din oraş, dar şi pentru proiecte dragi edilului Nicolae Robu precum metroul din Timişoara sau jocul de lumini de pe Bega.

Deja primele critici la adresa bugetului au apărut la dezbaterea locală de miercuri, când aleşii locali i-au cerut edilului explicaţii vizavi de modul în care au fost împărţiţi banii. Consilierul PNL Simion Moşiu a reclamat faptul că nu există alocări de bani pentru parcări supraterane în condiţiile în care din acest an practic cele mai multe străzi din centrul urbei vor deveni pietonale. Liberalul Sandu Ştefan a dorit a cerut ca primăria să facă un studiu pentru a vedea de ce timişorenii care au maşini nu aleg să circule cu mijloacele de tranport în comun, criticând sumele mari acordate pentru subvenţiile RATT. Independentul Bogdan Herzog a dorit să ştie dacă lucrările la pasajele Jiul şi Popa Şapcă vor începe simultan. De departe cea mai mare revoltă a fost în tabăra PSD, acolo unde consilierul Ramona Olteanu a răbufnit vizavi de agenda culturală a oraşului şi a spus că Timişoara nu este un sat, criticând chermezele şi finanţarea unor evenimente lipsite de renume. În cadrul unei conferinţe de presă, pesedistul Alfred Simonis a menţionat că va cere ca banii alocaţi către ACS Poli să fie mutaţi la alte sporturi sau pentru a finaţată construcţia de terenuri de sport. Colega lui Romaniţa Jumanca, consilier local şi consilier personal al şefului Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a menţionat că PSD va cere bani pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic aferente construirii unui nou spital de Obstetrică-Ginecologie.

Votarea bugetului de astăzi se anunţă un moment tensionat în plenul CLT, asta pentru că ieri pesediştii au anunţat că nu vor vota bugetul administraţiei Robu dacă nu le sunt satisfăcute cerinţele cele mai importante.

UPDATE Primarul Nicolae Robu a făcut ultimele comentarii vizavi de plenul în care va fi votat bugetul Timişoarei. Edilul a menţionat că este optimist că bugetul va fi votat de toţi consilierii care sunt orientaţi spre binele Timişoarei. Legat de faptul că PSD Timiş a acuzat că proiectul a fost făcut pe genunchi, Robu a spus că „nu comentez eu astfel de aprecieri,  ţin de un joc politicianist. Aţi văzut ce material serios este proiectul de buget, ce sume sunt acolo, nu e de joacă să operăm cu astfel de sume”.  Edilul a conchis că „cine nu votează un astfel de proiect, se descalifică din start”.

UPDATE 2 Au început amendamentele pentru bugetul pe anul 2015. Până acum atmosfera a fost una decentă, lispită de certuri. Consilierul PNL Radu Dimeca a cerut bani suplimentari pentru Fundația Timișoara 89, în vreme ce pesedistul Radu Țoancă a cerut bani suplimentari pentru lucrările la mai multe poduri și strâzi din Timișoara. Primul mic conflict a izbuncit între primarul Nicolae Robu și consilierul PSD Dan Idolu. Pesedistul a cerut ca Timișoara să finanțeze un studiu de fezabilitate pentru un Aquaparc. „A venit şi rândul Timişoarei. De ce spun că e utilă acum votarea finanţării unui SF. În septembrie se deschide o finanţare europeană. Acest proiect dacă ar fi să îl luăm similar cu cel de la Gyula este finanţat cu bani europeni şi ar valora 10.000.000 de euro”, a spus Idolu, iar primarul nu a fost de acord.

Robu a răspuns că „desigur că Timişoara are nevoie de un asemenea parc şi este în preocupările noastre să îl realizăm, dar trebuie să fim atenţi la detalii. Ca să aibă succes un asemenea aquaparc trebuie să avem, spun specialiştii, circa 20 de hectare. Ca el să fie atractiv trebuie să fie cel mai spectaculos din această parte de Europa. Noi nu avem pe raza municipiului Timişoara o asemenea suprafaţă, şi dacă am avea-o nu s-a justifica, costurile cu terenul ar fi uriaşe”. Edilul a menționat că Timișoara nu dispune de teren pentru atâtea locuri de parcare și că cel mai bine este să se meargă pe varianta colaborării cu Dudeștii Noi. Amendamentul a fost votat cu suma de 100.000 de lei pentru studiul de fezabilitate.

UPDATE 3 Aşa cum anunţa ieri, Romaniţa Jumanca a cerut ca 70.000 de lei din buget să fie alocați pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic pentru un spital de obstetrică şi ginecologie. Viceprimarul Dan Diaconu a avertizat că există un proiect de 20 de milioane de lei la Clinica Odobescu, dar primarul Nicolae Robu s-a arătat în favoarea proiectului propus de Jumanca. Situaţia a fost salvată de Constatin Ostaficiuc, fost preşedinte al CJT, care a informat-o pe liberala Adelina Tîrziu, prin sms, că există un astfel de studiu de fezabilitate care prevede o construcţie similară pe un teren situat între Casa Austria şi Spitalul Judeţean. Proiectul ar avea o vechime de trei ani şi un studiu de fezabilitate deja efectuat.

UPDATE 4 150 de mii de lei au fost alocaţi pentru un proiect tehnic pentru 500 de locuri de parcare, într-o locaţie care va fi aleasă dintr-o listă existentă la ADP. Propunerea i-a aparţinut consilierului local Alfred Simonis.

După o oră și jumătate de discuții, bugetul Timișoarei a fost votat.

Liviu Pop, ministrul delegat pentru Dialog Social, la Timișoara: „Oamenii cu venituri uriașe vor plăti mai mult la stat”. Câți români lucrează fără carte de muncă

De
Adriana Mîț
-
0

liviu pop

Ministrul delegat pentru Dialog Social a participat, astăzi, la Timișoara, la Instituția Prefectului, la întâlnirea Comisiei de Dialog Social, în cadrul căreia a ascultat nemulțumirile, dar și propunerile sindicaliștilor. După dezbatere, Liviu Pop a făcut câteva declarații cu privire la mai multe teme de actualitate, printre care și strategia fiscal-bugetară.

„E o discuție pe această strategie și legată de scăderea TVA-ului și de impozitul pe marile averi. Cota unică nu va mai fi, însă trebuie să-i asigurăm pe toți cetățenii care au venituri sub salariul mediu brut pe economie că nu vor avea creșteri de impozite, ci scăderi de impozite. Totuși, marii oameni care au venituri uriașe, și unii chiar dintre ei la instituțiile statului, vor plăti mai mult”, a anunțat Liviu Pop.

Ministrul delegat pentru Dialog Social a mai precizat că este nevoie și de un control mai puternic pe zona muncii nedeclarate, și tocmai de aceea se dorește întărirea rolului inspectorului pentru muncă. „Avem astăzi în România beneficiari de plăți sociale care fac muncă nedeclarată. Inspectorul pentru muncă îl prinde pe angajator cu o persoană care nu are forme de muncă legală, îi face proces verbal, însă procedura până când este scos din plată durează între nouă și 12 luni. Până atunci, statul român plătește plăți sociale. Sunt persoane care lucrează în străinătate, dar declară că nu beneficiază de niciun venit. Am făcut un prim pas, în momentul în care este descoperită o astfel de persoană, plata este sistată”, a afirmat, la Timișoara, Liviu Pop.

Ministrul a mai precizat că se dorește și întărirea cadrului legislativ pentru cazurile în care se descoperă mai mult de cinci persoane care prestează muncă nedeclarată în cadrul unei companii. Potrivit ministrului Liviu Pop, între 1,5 – 1,8 milioane de români prestează muncă nedeclarată pe teritoriul țării noastre.

Foto: Adi Pîclișan

BCM Tymes Timișoara țintește a cincea victorie consecutivă în fața Olimpiei Brașov. Care este bilanțul partidelor directe

De
Dan Oancia
-
0

tymes oradea (1)

BCM Tymes Timişoara revine pe teren propriu după „dubla” susținută în estul României. Alb-violetele abordează jocul din etapa a XXIV-a a Ligii Naționale cu un moral ridicat, cauzat de victoriile obținute în fața lui Phoenix Galați, respectiv a lui Rapid București. De această dată baschetbalistele lui Bogdan Bulj vor întâlni o echipă de un alt calibru, Olimpia Brașov, situată pe poziția a șasea a campionatului. Vezi pe SPORT9.ro mai multe detalii despre meciul de mâine.

Ministrul Educației vizitează, astăzi, școli fără autorizație din TIMIȘ. De ce a lăudat Sorin Cîmpeanu inspectoratul școlar

De
Adriana Mîț
-
2

aura danielescu si ministrul educatiei sorin cimpeanu

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, se află, astăzi, la Timișoara. Ministrul s-a întâlnit, încă de la primele ore ale dimineții, cu numeroși directori de școli și inspectori școlari, la Universitatea de Vest din Timișoara. „Vom vorbi despre concursurile pe care urmează să le dea directorii și inspectorii, despre revizuirea curriculei, despre încadrarea în buget, despre încadrarea în numărul de posturi, despre noul subiect cu metodologia de normare. Normare care trebuie să realizeze o legătură coerentă între populația școlară, între numărul de posturi didactice și nedidactice cu scopul asigurării accesului la educație”, a explicat ministrul Educației.

După întâlnirea de la Universitatea de Vest, Sorin Cîmpeanu și-a propus să viziteze câteva școli care nu au autorizație de funcționare, atât din județul Timiș, cât și din Arad. Noul ministru al Educației are doar cuvinte de laudă la adresa Inspectoratului Școlar Timiș, despre care spune că „în Timiș nu există depășirea numărului de posturi, nici depășiri de buget, la nivelul județului Timiș este realizat un bun management al inspectoratului școlar. Anul trecut, au intrat în sistemul de educație 4.600 de persoane, de CNP-uri. În același timp, față de numărul total de posturi aprobate la nivel național în educație, depășirea a fost de 1.785 de persoane în 13 inspectorate din 42. Este necesară o revizuire a modului de normare acolo unde populația școlară este în creștere, și nu în scădere”.

Aproape 1.000 de amenzi în patru zile. Câți șoferi au rămas fără permisele de conducere

De
Angela Novăcescu
-
0

rutiera 6

Amenzi pe bandă rulantă din partea polițiștilor din Timiș în ultimele patru zile. Aproape 1.000 de șoferi au primit sancțiuni contravenționale în urma unor activități desfășurate de polițiștii Serviciului Rutier Timiș, în perioada 9 – 12 februarie, în întregul județ.

În topul șoferilor indisciplinați se află, ca de obicei, vitezomanii. Nu mai puțin de 244 de amenzi au fost date pentru nerespectarea limitelor legale de viteză și 138 pentru neutilizarea centurii de siguranță. Aproape 80 de conducători auto au rămas fără permise de conducere, iar nouă s-au ales cu dosare penale.

Polițiștii au mai retras și 21 de certificate de înmatriculare. Nu au scăpat nepedepsiți nici pietonii. Aproximativ 100 de pietoni au fost nevoiți să scoată bani din buzunar pentru că au traversat strada prin locuri nepermise. Și în zilele de weekend poliţiştii se vor afla la datorie și vor desfășura activităţi pe raza întregului județ.

1...3.5913.5923.593...4.846Pagina 3.592 din 4.846
PRESSALERT.ro

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

CATEGORIE POPULARĂ

© 2009-2024 Copyright PRESSALERT.ro