Pagina 5064

Cât vin contrafăcut se bea?; ce refuză medicii în Săptămâna Mare?; care e ultima misiune pentru NASA?

0

Jumătate din vinurile comercializate pe piaţa românească, în special cele foarte ieftine, sunt falsuri, a avertizat secretarul de stat în vin varsatMinisterul Agriculturii Adrian Rădulescu, citat de Gândul.

Oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) încurajează deprecierea leului pentru a ajuta economia, conform Evenimentului zilei, iar şeful instituţiei, Dominique Strauss- Kahn, a sugerat României să amâne trecerea la euro.

Medicii din Iaşi refuză să facă avorturi la cerere în Săptămâna Mare, cu excepţia cazurilor de urgenţă,  ei dorind să tragă un semnal de alarmă în privinţa controlului sarcinii, anunţă Antena3.ro.

Potrivit cercetătorilor americani, citaţi de Jurnalul Naţional,  consumul de junk-food sau supraalimentarea provoacă în timp scurt dependenţă, similar celei induse de consumul de droguri.

Autorităţile americane pentru siguranţă în sectorul auto vor apela la ajutorul specialiştilor Agenţiei Spaţiale Nord Americane (NASA) pentru a determina dacă sistemul electronic de acceleraţie al maşinilor Toyota este cauza accelerării involuntare experimentate de unii şoferi la volanul acestora, scrie Reuters.

Mile Cărpenişan, cetăţean de onoare al Timişoarei

2

Consilierii locali au votat, astăzi, acordarea post mortem a titlului de cetăţean de onoare jurnalistului Mile Cărpenişan. Ca reporter mile la belgrad la alegerile prezidentiale din serbia02al televiziunilor Antena 1 şi Antena 3, acesta a transmis din numeroase zone de conflict, dar şi de la cele mai importante evenimente din  România. Mile Cărpenişan „a transmis spiritul Timişoarei în lume şi a contribuit astfel la promovarea imaginii oraşului în ţară şi în afara graniţelor. Ultima perioadă din scurta sa viaţa şi-a consacrat-o cauzelor umanitare”, se arată în referatul semnat de viceprimarul Sorin Grindeanu, cel care a avut iniţiativa acordării acestui titlu. Jurnalistul a plecat dintre cei vii în 22 martie a.c., răpus de boală. După ce au păstrat un moment de reculegere în memoria lui Mile, consilierii locali au votat în unanimitate proiectul. Diploma va fi acordată familie la o dată ce va fi stabilită ulterior.

Miere peste căcat

1

Pentru orice s-ar întâmpla pe mereu surprinzătorul pământ românesc, ai noştrii guvernanţi – indiferent de culoare – găsesc câte o honeyexplicaţie. În acord cu programul de guvernare şi binele alegătorilor, bine-nţeles. Nu de mult, PRESSALERT.ro dezvăluia faptul că piaţa din Lovrin a fost construită înainte ca, oficial, să fie desemnat câştigătorul licitaţiei. Caz simplu şi clasic de puşcărie, dacă ne-am fi luat după lege. În realitate, câteva scuze care se băteau cap în cap. Plus o dojană că „nu vă place când se face ceva în ţara asta. Scrieţi de licitaţie că a fost trucată, în loc să vorbiţşi că-s oamenii bucuroşi că au piaţă nouă”. Războinicul de mucava de la Prefectură s-a înmuiat la glas când a venit vorba de fostul său coleg de partid portocaliu. Ceilalţi luptători preaştiutori în ale anticorupţiei din PD-L au făcut de bună voie ciocu mic. Că doar sunt la putere.

Astăzi, la şedinţa Consiliului Judeţean Timiş, discuţiile s-au aprins când s-a întrebat despre modul în care drumul judeţean de la Criciova a fost asfaltat , anul trecut, fără nici o aprobare de cel care a ajuns, anul acesta, primar în localitate. Autorizaţia de construcţie a fost emisă după începerea lucrărilor, se vorbeşte de o donaţie pentru care nu există documente şi nu se ştie cine va deconta lucrările primarului portocaliu, preot la meseria de bază. Dincolo de toate bâlbâielile şefului său de partid, Constantin Ostaficiuc, întâmplător şi şeful CJ Timiş, demn de remarcat este modul în care acesta a motivat şmenul – „asta e metoda ca oamenii să nu mai aibă praf în case. Există posibilitatea acestor parteneriate public-privat. Un cetăţean a avut o iniţiativă privată. Oamenii au apreciat ce a făcut şi l-au şi votat”. Alegătorii vo fi sigur cei care vor deconta „bunăvoinţa” privată a proaspătului ales primar, care a intrat în politică ştiind că orice investiţie se întoarce măcar înzecit. Fără dubiu, preotul asfaltangiu de la Criciova este cel care, vorba poporului, a pus căcat pe clanţă. Ce mă lasă fără replică este dezinvoltura cu care Ostaficiuc toarnă mierea populistă peste.

Cum a legalizat Agenţia de Mediu tăierile ilegale de la combinatul Solventul

1

Tăierea ilegală a combinatului Solventul va fi legalizată prin acordul de mediu pentru dezafectarea şi demolarea fostei întreprinderi solventulchimice, emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara. După ce Valkiria a achiziţionat activele Solventul, a vândut instalaţiile către firma Pacifica Expert, care le-a revândut firmei Intercom Prest din Constanţa. Din 2008, fără nici un fel de autorizaţie, a început tăierea instalaţiilor din fostul combinat, rând pe rând dispărând rezervoarele instalaţiei de „gaz de sinteză”, instalaţiile de fabricare a plastifianţilor, coloanele sau rezervoarele. Tăierile ilegale au dus chiar la provocare unui incendiu, care, dacă nu ar fi fost stins la timp de pompieri, ar fi putut provoca o catastrofă. Garda de Mediu, în martie 2009,  a dat o amendă şi a dispus sistarea lucrărilor până la obţinerea autorizaţiilor de mediu, dar interdicţia nu a fost băgată-n seamă, continuându-se în acelaşi stil. De abia, în decembrie 2009, Intercom Prest a depus documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de demolare, în documentaţie afirmându-se că perimetrul este puternic poluat şi prin demolarea poluatorului se rezolvă, practic, situaţia. Autorizaţia obţinută anul acesta în martie a adus în legalitate toate tăierile pe şestache de până acum.

Directorul ARPM Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat pentru PRESSALERT.ro că ” s-au stabilit obligaţiile de mediu la încetarea activităţii. În timpul verificărilor am observat şi noi faptul că situaţia din teren s-a modificat între două controale, fapt pentru care am sesizat Garda de Mediu, singura cu atribuţii de sancţionare. Nu ştiu de ce atunci când s-a observat că nu se respectă interdicţia de încetare a lucrărilor nu s-a făcut plângere penală. Ne-a fost prezentat un alt studiu de impact, în baza căruia vom acorda autorizările pe ce a mai rămas de demolat”.

EXCLUSIV Proiectele finanţate de UE, controlate de clanurile de la Centrul regional de plăţi Timişoara

1

centrul de platiActivitatea Centrului regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit Timişoara este controlată de clanuri care fac jocurile pentru a-şi menţine controlul asupra mecanismelor de aprobare a banilor care vin de la UE. Într-o perioadă extrem de scurtă, Weber România a întocmit nu mai puţin de şase proiecte a căror valoare depăşeşte 15 milioane de euro. Conform acestora urmează să fie modernizate drumuri, alimentări cu apă şi canalizare, staţii de epurare sau conservarea specificului local şi a moştenirii culturale în cinci comune din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. Toate aceste proiecte sunt acum în diverse faze de evaluare la centrul regional de la Timişoara. Întâmplător, administratorul de la Weber România, este asociat în firma Infraproiect cu fiica fostului director al centrului Liviu Picior.

După ce i.-a expirat mandatul de director, Liviu Picior a reuşit  din nou să dea lovitura cu ajutorul lui Mihai Vădeanu, şeful Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, care l-a numit şeful serviciului de verificare a proiectelor finalizate. Altfel spus, Picior va trebui ca de acum încolo să-şi verifice propria activitate de când era director şi aviza contractele de finanţare încheiate între agenţia SAPARD şi beneficiari. Inclusiv cele care au fost pregătite de firmele CMC Management&Consulting, Stream Group, Gapa, Prichici Consulting , Lena Proiect Construct şi IFS Vest.

Fosta şefă a serviciului avizare plăţi, Maria Prichici şi soţul acesteia Gheorghe, şef al compartimentului elaborare, implementare şi evaluare proiecte din cadrul OJCA Timiş şi-au asigurat protecţia fostului director al Direcţiei Agricole, Paul Pârşan. Deşi Eva Pârşan era angajată la stat la centrul regional de plăţi s-a asociat cu familia Prichici în firma CMC Management, specializată în consultanţă pentru firmele care doreau să acceseze fonduri europene nerambursabile. Incompatibilitatea a fost iertată de directorul Liviu Picior care le-a cerut să demisioneze, dar le-a sprijinit în continuare proiectele.

Susţinerea se  realizează şi cu ajutorul Mariei Filip, şefa serviciului avizare, implementare proiecte, al cărei soţ deţine o firmă – Experfil SRL. Maria Filip s-a implicat direct în finalizarea rapidă a unui proiect de peste 170.000 de euro pentru achiziţionarea de utilaje pentru firma soţului. Pentru a se evita conflictul de interese, proiectul a apărut în documente ca fiind realizat de una din firmele familiei Prichici. Utilajele au fost achizionate de la firme abonate la proiectele europene, printre acestea aflându-se şi Autotractor SRL, care-l are ca asociat pe Vasile Ţigan, angajat al serviciului avizare plăţi din cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Timiş, aflat în subordinea centrului regional.

Afacerile vor merge în continuare foarte bine în condiţiile în care director adjunct al Centrului regional de plăţi a fost numit Florin Nedelcu, susţinut de  secretarul comisiei de agricultură, deputatul PD-L Valeriu Tabără, pentru  implicarea în campania electorală de la parlamentare. Înainte de a fi numit în această funcţie, Nedelcu a fost director la OJCA Timiş, dar a fost dat afară pentru că nu îndeplinea condiţiile necesare. Nedelcu a încercat încă din 2006 să ajungă pe o funcţie de conducere la Centrului regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit Timişoara. Una dintre condiţiile impuse pentru obţinerea unei funcţii de conducere era şi aceea ca pentru cel puţin cinci ani candidatul să mai fi ocupat o funcţie similară. Nedelcu a prezentat o adeverinţă de la o firmă privată, dar ITM-ul nu a confirmat documentul.

Liviu Picior susţine că „nu este nici o problemă că am fost director şi acum verific proiectele pe care înainte le-am aprobat. Atunci, totul s-a făcut cu semnăturile unor experţi, n-am făcut eu nimic”.  Nici Maria Filip nu vede nimic în neregulă deoarece „s-a ştiut că este vorba firma soţului meu. Procedurile au fost respectate”.

Cât de mic e PIB-ul României?; cum a influenţat consumul de energie „Ora Pământului”?; cine finanţează islamismul extremist în Balcani?

0

ora pamantuluiPIB-ul ţării noastre este atât de mic încât România nu ar fi considerată o ţară dezvotată nici măcar dacă s-ar afla în Africa, notează Realitatea.net, conform datelor Fondului Monetar Internaţional, fiecare botswanez, de exemplu, producând anual cu 1700 de dolari mai mult decât fiecare român.

„Ora Pământului” nu a influenţat în niciun fel consumul de energie electrică din România, sâmbătă între 20.00 şi 21.00 consumul mediu de energie fiind de 7.356 MW, în uşoară creştere faţă de ora anterioară, când acesta a fost de 7.297 MW, potrivit Dispeceratului Energetic Naţional, citat de Money.ro.

Magazinele de vise, închise de Guvern la sfârşitul lunii februarie, se redeschid cu noi droguri legale pe rafturi, evitând lista celor 36 de substanţe interzise, printre noile produse legale  numărându-se şi „Generation 2012”, un praf ale cărui reacţii adverse sunt mult mai puternice şi mai periculoase decât cele ale plantelor deja scoase de la comercializare, conform Jurnalului Naţional.

Potrivit Sunday Times, Arabia Saudită trimite bani grupărilor islamiste din Balcani, unele dintre acestea promovând ura faţă de Occident şi recrutând luptători pentru războiul din Afganistan.

Cel mai recent film al actriţei Uma Thurman pare a fi unul dintre cele mai mari e;ecuri de box office din toate timpurile după ce în ziua premierei, conform Antena3.ro, a fost vândut un singur bilet.

 

Cine sunt mogulii fondurilor europene?

0

Câteva clanuri conduse de angajaţi a statului au pus monopol pe  întocmirea şi aprobarea proiectelor pentru agricultură finanţate fonduri eurodin fonduri europene. Practic, aceştia au reuşit să preia controlul total asupra banilor europeni, având grijă să păstreze spoiala de minimă  legalitate. PRESSALERT.ro va prezenta, luni, încrengăturile de interese  de la Centrul regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit Timişoara, cine sunt susţinătorii mogulilor fondurilor europene şi cum este posibil să aprobi proiecte şi apoi să le şi controlezi modul de aplicare.

Verde pentru biciclete, faza Cupa Cetăţilor GALERIE FOTO

1

Timişoara a fost descoperită, astăzi, de pe biciclete de aproximativ 200 de biciclişti care au participat la „Cupa Cetăţilor”. Acesta cupa 2este primul eveniment organizat, anul acesta, de echipa Verde pentru biciclete. Echipele formate din câte trei fani ai vehiculelor pe două roţi au trebuit să ajungă în cât mai multe puncte importante ale municipiului, adunând astfel puncte. După trei ore de plimbare pe străzile Timişoarei, echipa „Disperaţii” a ocupat locul 3, locul 2 a fost adjudecat de echipa „Old Boys”, iar marele premiu de echipa „Păcii”.

 

 

cupa 5

 

 

 

 

 

 

 

 

cupa 1

 

 

 

 

 

cupa 3

 

 

 

 

 

 

 

 

cupa 6

De ce să vinzi lopeţi pe internet?

1

În fiecare duminică, aproape de amiază, la cafea, veţi putea citi „PressIT”. Autorul rubricii, Petre Nicoară, este antreprenor timişorean şi specialist în online development şi marketing. 

Îţi permiţi să-ţi ţii business-ul doar offline? Este o întrebare firească şi aproape normală, ţinând cont de noutatea relativă a Internet-Online-Businesstermenului. De ce m-aş „muta” online cu business-ul, de ce mi-aş pune şi online magazinul deschis acum zece ani la colţul blocului sau de ce mi-aş crea un site dacă am doar o firma de închiriat biciclete şi ea merge ok de ceva timp? Ce nevoie am de o adresa de email, de un domeniu şi de un site de prezentare?

Raspunsul ţi-l poţi da singur, punând pe hârtie argumentele pro şi contra mutării (măcar parţial) online a unei afaceri, începând de la costurile acestei mutări, care ar trebui obligatoriu să includă crearea unui site profesional, crearea unei strategii de marketing şi bineînteles optimizarea site-ului pentru motoarele de cautare, cât şi costurile publicitare ulterioare pentru a ajunge la o balanţă pozitivă între ceea ce vinzi online şi costurile deschiderii site-ului. În contrabalanţă ar trebui să pui pierderile posibile şi probabile pe care le vei avea dacă nu vei intra online cu afacerea ta, ţinând cont că aproape orice produs cumpărat astăzi dintr-un magazin real este verificat şi comparat cu produsele şi specificaţiile de produse existente online.

Astăzi aproape orice gadget tehnologic comunică online, de la telefonul mobil până la imprimanta nu prea sofisticată aflată la sediul firmei sau frigiderul de acasă (încă nu în România, dar din Singapore până în Tokyo cam se întâmplă acest lucru), acest „online” făcând practic parte din cotidianul tot mai urbanizat şi mai conectat tehnologic a fiecărei comunităţi.

Şi în „online” există, în ultima perioadă, tendinţa de localizare, de la comunităti virtuale create pe baza comunităţilor reale la grupuri şi reţele profesionale. Propoziţii precum „ai un site, eşti vizibil în toata lumea, ai acces la peste 1 miliard de potenţiali clienţi!” nu mai sunt valabile.  Interesul tău, ca şi business este să vinzi pe plan local, zonal şi eventual la nivel naţional. Nu trebuie ca site-ul tău să fie în engleză pentru a vinde lopeţi ţăranilor de la Dognecea Mare, dar trebuie să fii conştient (şi aici mă voi repeta) că persoanele interesate să cumpere lopeţi vor căuta probabil pe internet dupa cele mai ieftine şi bune produse şi abia apoi vor pleca spre magazinul tău pentru a le achiziţiona, dacă nu vor putea face acest lucru online. Accesul clienţilor la tine, la adresa ta şi la datele de contact ale business-ului tău sunt mult mai uşor de reţinut prin intermediul unui nume de domeniu decât prin reţinerea suplimentară a 10 cifre aleator ordonate (precum cele ale numărului tău de telefon) sau a unui nume de stradă urmat de un număr, eventual scara şi apartamentul.

Mai este o singură întrebare pe care ar trebui să ţi-o pui: concurenţa ta este prezentă deja online şi cât mai pot să mă menţin cu afacerea doar offline?

Notă: În acest articol nu am luat în calcul cazul în care afacerea ta se bazează exclusiv sau în mare parte pe banii veniţi de la stat, banii contribuabililor români sau europeni.  În acest caz ar trebui să-ţi creezi un site doar dacă te bate la cap sau îţi impune acest lucru guvernul, fondurile de pe care iei banii sau Uniunea Europeană!

Alarmă la aeroportul „Traian Vuia” Timişoara

0

Încă o alarmă cu bombă la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara în această seară. Printr-un apel la 112, s-a anunţat existenţa unei aeroportul timisoara pbombe în aerogară, după care convorbirea s-a întrerupt. Forţele de ordine şi reprezentanţii aeroportului au declanşat procedurile standard de verificare, la faţa locului sosind echipaje de la ISU, Ambulanţă şi echipele pirotehnice. Prefectul de Timiş, Mircea Băcală, a declarat că din informaţiile pe care le-a primit până acum este vorba de o alarmă falsă, până acum nefiind descoperit nici un dispozitiv exploziv. Vom reveni

Un J pe(g) săptămână

5

Fotoreporterul Adrian Pîclişan este, din această săptămână, primul colaborator PRESSALERT.ro. În fiecare sâmbătă, în cadrul rubricii „Un J pe(g) săptămână”, Adrian Pîclişan va comenta în stilul său inconfundabil o fotografie a sa. Iată prima sa însemnare.

O imagine banală cu doi băieţi banali, la prima vedere, într-un loc la fel de banal. În care, cu ceva vreme în urmă, domnul din dreapta aflat in aceeaşi ponta si bota ppostură – de de-a dreapta „stângii” – trăgea o concluzie care în ochii lui (şi nu numai) urma să-l consacre şi ca un fin analist pe lângă postura de bun “anchetator”. Dacă domnul din stânga va confirma poziţia pe care domnul din dreapta – aflat puţin la stânga funcţie de felul în care privesti monitorul – i-o prevestea, rămâne de văzut.

Pentru neavizaţii si răuvoitorii care citesc în diagonală, de la stânga la stânga sau de la dreapta la dreapta ori de jos în sus (pentru că am observat, de prea multe ori, că nivelul de alfabetizare în newmedia, e precum semnalul la mobil) promit ca pe viitor să postez, în colţul pe care administratorul mi l-a rezervat o dată pe săptămână, imagini frumoase, colorate care să nu dea dureri de cap.

Cum a semnat Aeroportul „Traian Vuia” un contract în ianuarie pentru care cerea ofertă de preţ în martie

2

Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara a fost transformat de fostul director Dan Idolu în sursă de profit maxim pentru firmele Saero, aeroportul traian vuia timisoara ppatronata de Cristian Chebuţiu  şi UCM Reşita, reprezentată de Adrian Chebuţiu, naşul directorului. PRESSALERT.ro continuă seria dezvăluirilor despre contractele cu cântec semnate cu aceste firme de aeroport, dar care au fost trecute cu vederea de toate controalele din ultimii ani.

În toamna lui 2004 se organizează o licitaţie pentru achiziţionarea a 40.000 litri lichid degivrant pentru pistă, firma  Saero câştigând cu o ofertă de 60.000 de euro. În februarie 2005, se solicită, printr-un memoriu intern, suplimentarea contractului pe motiv că a fost o iarnă grea şi cantitatea de lichid comandată este consumată, aproape în totalitate.  La începutul lui martie, Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” trimite o adresă prin care cere în mod imperativ  preţurile de la Saero pentru suplimentarea de lichid degivrant. Cu toate acestea, în documentele instituţiei, apare o anexă semnată în …ianuarie 2005  pentru o suplimentare de 60.000 l îm valoare de peste 97.000 euro. Asta în condiţiile în care, valoarea anexei nu avea voie să depăşească valoric jumătate din suma contractului iniţial. Ulterior, în toamna lui 2005,  aeroportul se pregăteşte de iarna următoare şi în urma unei licitaţii cumpără tot de la Saero 100.000 litri de lichid degivrant pentru 183.260 euro plus TVA.

UCM Reşiţa, reprezentată de naşul directorului Dan Idolu, a câştigat licitaţia pentru construirea de porţi de îmbarcare în zona aerogării de plecări externe, după ce s-a „războit” cu un singur contraofertant. Valoarea iniţială a afacerii – 330.681 euro plus TVA, iar durată de execuţie 5 luni.  Ulterior termenul de finalizare s-a amânat de nu mai puţin de patru ori pe diverse motive „devierea canalizării pluviale şi menajere, modificarea unor elemente la scările metalice montate, acestea au fost redebitate pe şantier” sau „lucrări efectuate sub traficul de călători”. Conform tradiţiei, a apărut şi o anexă prin care s-au efectuat lucrări suplimentare de 159.489,75 euro.

Un alt contract important primit de firma naşului de la finul director a fost cel de extindere aerogară curse interne, la licitaţie singura firma care s-a prezentat fiind UCM Reşiţa. A câştigat cu o ofertă de 484.140 euro. Se semnează, apoi, o anexă pentru lucrări suplimentare la contract în valoare de 237.073 euro- „datorită modificărilor proiectului tehnic”. Lucrările suplimentare au constat, printre altele, în construirea unei scări de acces pentru fluxul de pasageri de la etaj spre parter, în lateral, construirea de grupuri sanitare.

Din 2004 şi până în 2008, Saero SRL a primit mai multe contracte de la Aeroportul Timişoara –  în 2004 a livrat  7 cărucioare de platformă, în urma unei cereri de ofertă, pentru 23.596,76 euro şi 5 cărucioare pentru transportul bagajelor cu 7560 euro; în următorul an 5 cărucioare de platformă  pentru 11.900 euro; în 2006 – 5 cărucioare platformă hand luggage pentru 9000 euro plus TVA.  În 2005, aeroportul din Timişoara a achiziţionat o autospecială pentru stingerea incendiilor second hand de la Saero pentru 118.574 euro cu TVA, în 2006, în regim de urgenţă, un echipament de degivrare-antigivrare a aeronavelor”  cu 65.000 euro şi în 2008 o staţie mobilă de distribuţie carburant cu 59.900 euro. Saero a semnat şi un contract service revizii periodice pentru cele 7 uşi glisante ale aeroportului în valoare de 8253 lei pentru tot anul 2006.

MILE

4

A vorbi despre omul şi jurnalistul Mile Cărpenişan este ca şi cum ai turna o lacrimă pe plita încinsă a sufletelor noastre. A celor care l-am admirat din eu si mile 1faţa televizoarelor. A celor de care a fost alături oriunde i-a cerut-o meseria. A celor care am avut privilegiul de a-i fi prieteni. A celor care l-am iubit aşa cum a fost. Un om care într-o viaţă de 34 de ani a trăit cât alţii în două şi pe care a mistuit-o numai cum a vrut.

La numai 18 ani, când alţii încercau să buchisească lumea, Mile Cărpenişan păşea timid în redacţia ziarului Timişoara. Acolo a descoperit taina cuvintelor aşternute pe hârtie. Secretele televiziunii le-a găsit în studiourile Televiziunii Europa Nova şi TVT 89. După o perioadă la cotidianul Naţional, Mile a revenit, apoi, la marea sa pasiune – televiziunea. A devenit unul dintre cei mai cunoscuţi reporteri ai Antenei 1 prin dăruirea şi prin puterea sa de a surprinde-n câteva minute de transmisiune toată durerea sau bucuria acestei lumi. Şi nu s-a sfiit să spună unei ţări întregi „mi-s fălos că-s bănăţan” şi să le vorbească tuturor despre bunătatea oamenilor de aici.

Pentru reporterul Mile Cărpenişan, expresia „nu se poate” n-a existat în vocabular. Chiar dacă a însemnat să înfrunte bombele războiului din Kosovo, moartea care pândea în orice fir de nisip din Irak sau apocalipsa pe pământ după tsunami-ul din Indonezia. Sârbul nostru a ştiut că presa nu este un joc de domnişoare şi a luat viata-n pieptul său mare. Nu s-a  oprit nici o clipă să se întrebe „Oare, merită?”. Toţi banii din această lume nu ar fi putut cumpăra bucuria jurnalistului Mile Cărpenişan ca la ceas de seară să deschidă Observatorul cu un direct despre viaţă, aşa cum numai el ştia să o surprindă. Nefardată şi plină de sensuri.

Da, Mile a fost un mare orgolios. A avut acel orgoliu profesional pe care cu greu îl mai găseşti prin presa românească. A fost un ostaş credincios al adevărului. Pe care niciodată nu l-a trădat. Cu orice risc. Nu şi-a negociat principiile şi credinţa sa în adevăr. Chiar dacă asta a însemnat ca, de multe ori, să fie singur împotriva tuturor. A mers înainte, ştiind că mai devreme sau mai târziu i se va da dreptate. Din păcate, n-a mai apucat să vadă că pietrele cu care unii au aruncat în el s-au transformat în lacrimi şi flori. Poate că este prea târziu. Sau poate că nu. Numai Mile ştie.

Mile a iubit necondiţionat. A iubit cu pasiune. Şi-a ascuns lacrimile din suflet în spatele vorbelor tăioase ca un diamant. Mile şi-a iubit părinţii ca pe nişte sfinţi, iar prietenii şi i-a transformat  fraţi.Pe Mile era de ajuns să-l cunoşti o singură data ca să nu-l uiţi. Avea acea forţă extraordinară de a-ţi transmite o bucăţică din sufletul său de prea multe ori neînţeles. A fost omul gesturilor simple şi directe. Era de ajuns să simtă bunătatea unui om şi îi devenea cel mai bun prieten. Gata oricând să sară în ajutorul oricui avea nevoie, Mile a obosit cu masca sa de dur pe care ne-o arunca tuturor în faţă. N-a vrut să supere pe nimeni cu durerea sa şi s-a retras discret. S-a stins ca flacăra de la gura pistolului mitralieră.

Noi, toţi , nu putem să fim supăraţi pe sârbul nostru că a plecat înainte de a ne spune toate poveştile acestei lumi prea pline de lacrimi şi vise. Pentru că ştim că a făcut totul, aşa cum spunea chiar el, în felul său. În acel fel, rezumat în doar două cuvinte „E MILE”. Important este ca Mile Cărpenişan să nu fie doar ştirea de astăzi, ci povestea spusă la nesfârşit despre icoana omului bun care s-a dus să ia interviu îngerilor.

Drum luminat, frate Mile ! Osvetlien da ti bude put, brate Mile!

Mile, ultima transmisie

1

Capela din cimitirul ortodox de pe strada Rusu Sirianu din Timisoara este ultima locatie in care jurnalistul Mile Carpenisan va poposi inainte mile1de a parasi frontul acestei lumi. De astazi dupa amiaza, toti cei care vor sa-i aduca un ultim omagiu o pot face aici. Inmormantarea va avea loc, maine, miercuri, la ora 15, in cimitirul de pe strada Rusu Sirianu.

Reporterul de front Mile Cărpenişan s-a dus să ne transmită războiul din rai

8

Pe un colţ de ecran stă scris „Mile e în cer”. Incorect, ar fi spus sârbul nostru cu inimă mare cât un tanc. Cum ar fi fost corect? Sincer – nu ştiu. Poate cel mile carpenisan copymai bun răspuns, l-am aflat pe holurile ultimei speranţe într-o minune de neîmplinit – „Reporterul de front Mile Cărpenişan s-a dus să ne transmită războiul din rai”. Gata oricând să fie în prima linie a focului cu sângele rece al reporterului de război care ştie că orice misiune poate fi ultima,  era tot primul când era vorba să ajute. Indiferent că era vorba de un prieten sau de vreun necunoscut pe care instincticul său îl mirosea că e om bun. Şi mai ştia să facă un lucru al dracului de bine – să dovedească că se poate. orice, oricând , oriunde. Cu o singură condiţie – să vrei. Şi de fiecare, jurnalistul din el a făcut-o – din Serbia până-n Irak şi din Kosovo până Asia răsturnată de tsunami. Chiar şi de unul singur , cameraman, reporter şi producător deopotrivă.  Acel stil inconfundabil, catalogat simplu de prieteni „e Mile”. N-am să uit niciodată când, vorbindu-mi de plecatul împreună la război , pentru prima oară pentru mine în Irak, relaxatul şi zeflemistul s-a schimbat brusc şi mi-a spus pe cel mai serios ton existent în lume „acolo greşeala e moarte”. Şi a avut grijă să nu greşească.

Întors la vremuri de pace, reporterul de front şi-a decontat preţul singur. În felul său. Ascuns în spatele măştii sale de luptător, s-a stins ca o flăcără de la gura pistolului mitralieră.  Mai sunt atâtea de spus, dar fiecare dintre cei care l-au ştiut din viaţă sau de la televizor, pot adăuga propria bucăţică la marele puzzle Mile Cărpenişan.

EXCLUSIV Taxa de securitate a Aeroportului Timişoara, pusă gaj pentru un contract câştigat de naşul fostului director Idolu

0

Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara a fost transformat în ultimii ani în sursă de profit pentru apropiaţii fostului director Dan Idolu, care a dan idolu pieşt, însă, bine la toate controalele efectuate în cele trei regimuri politice în care a supravieţuit. Din 2004 si pana in 2009, firmele Saero, patronata de Cristian Chebuţiu  şi UCM Reşita, reprezentată în relaţia cu Aeroportul Internaţional Timişoara de Adrian Chebuţiu, naşul lui Idolu, au fost principalele contracte de investiţii. În această perioadă cele doua firme au încheiat cu aeroportul din Timişoara 17 contracte , de la achiziţii de soluţie de degivrare, echipamente, construcţii  până la contractul de service pentru uşile glisante de la aeroport. Multe dintre acestea au fost încheiate în urma încredinţării directe sau prin licitaţii fără prea multă concurenţă.

Unul dintre cele mai suspecte contracte s-a derulat în 2005, când a fost organizată licitaţia pentru achiziţionarea a două unităţi autopropulsante pentru degivrarea, protecţia aeronavelor la givrare, patru tractoare pentru tractarea trenului de bagaje, un tractor pentru tractarea trenului de bagaje a aeronavelor. La licitaţie participă Saero SRL şi o altă firmă, care a fost „mână moartă” şi în alte licitaţii. În mod ciudat, pentru acest contract, Aeroportul Timişoara a ales ca variantă de finanţare creditul financiar de tip credit furnizor. Altfel spus, aeroportul se angaja să garanteze pentru câştigător un credit prin care firma respectivă să poată să achiziţioneze utilajele, care urmau să fie, ulterior, vândute celor de la „Traian Vuia”. Practic,  câştigătorului i se asigura o afacere de succes fără să investească nimic şi fără să-şi asigure nici un risc. Saero cu o ofertă de 1.536.491,6 euro din care 1.192.660 euro plus 343.831,6 euro cheltuieli de finanţare a fost declarată câştigătoare. Ulterior, între Aeroportul Internaţional Timişoara, Saero şi BRD au fost semnate o serie de contracte. În aceste documente, s-a precizat faptul că pe lângă utilaje, Aeroportul Timişoara a garantat creditul de 5.294.340 lei cu „gaj pe sume de bani viitoare provenind din incasările viitoare ale AIT  în valoare de 1.400.000 euro reprezentând taxa de securitate de 7 euro pe pasager la un volum estimat de 200.000 pasageri pentru 2006”. De asemenea, banca îşi rezerva în orice moment dreptul de a retrage sumele din contul respectiv, dacă nu s-ar fi achitat ratele. Conform normelor Ministerului Transporturilor, taxa de securitate poate fi folosită exclusiv pentru asigurarea măsurilor de siguranţă, fiind interzisă orice altă destinaţie. Fostul director Dan Idolu nu a putut fi contactat pentru a explica motivele pentru care au fost scoase la ruleta rusească fondurile de securitate ale Aeroportului „Traian Vuia”.

Cât costă un mort dintr-un accident rutier?; cu cât scad preţurile la vacanţe?; ce lucruri trăznite fac piraţii?

0

Potrivit unei analize a Băncii Mondiale, în România, un mort într-un accident rutier costă 130.000 de dolari, iar un rănit grav – accident p13.000 de dolari, scrie Jurnalul Naţional.

Gândul anunţă că de la începutul anului până acum statul a împrumutat de la băncile locale circa 11,8 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde de euro).

Preţurile la vacanţele de vară au ajuns la nivelul din 2007, conform Antena3.ro, reducerile ajungând şi la 35% din preţ,  în cazul rezervărilor timpurii.

Piraţii somalezi au atacat o navă de război olandeză, deschizând focul în încercarea de a o captura, fără a-şi da seama de diferenţa de putere de foc a fregatei, notează Gândul.

Google face o nouă alianţă cu Intel şi Sony pentru proiectul Google TV, o nouă platformă care vrea, potrivit Realitatea.net să aducă lumea internetului direct în sufrageriile utilizatorilor.

Dezvăluirile PRESSALERT.ro, analizate la Realitatea TV Timişoara

0

Dezvăluirile PRESSALERT.ro despre modul în care se organizează licitaţiile la Primăria Timişoara sunt, astăzi, de la 18,15, subiect de Realitatea TV 1280discuţie la Realitatea TV Timişoara. Împreună cu Adriana Rusu vom discuta despre cum se împart banii firmelor clientelare şi care sunt ultimele metode de aranjat licitaţiile. Deocamdată nu se ştie dacă va participa cineva din partea Primăriei Timişoara.

Ce a uitat să spună ministrul Berceanu despre fostul director al aeroportului din Timişoara

0

Ministrul Radu Berceanu a încercat, ieri, să salveze bâlbâielile de pe Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara  aruncând aeroportul traian vuia timisoara ppisica spre „fostul director care tocmai şi-a dat demisia”. Referirea era la Dan Idolu, cel care a condus aeroportul din 2002 până în 2009. Instalat pe vremea PSD, Idolu a fost printre puţinii care a supravieţuit şi în timpul guvernării de dreapta din perioada 2004-2008, reuşind să intre în graţiile ministrului Ludovic Orban. După venirea la putere a PD-L, Idolu a reuşit să-l mulţumească şi pe ministrul Berceanu prin activitatea sa. Numai aşa se poate explica de ce după ce a demis toţi directorii care conduceau aeroporturile din subordinea Ministerului Transporturilor, Idolu a fost singurul repus în funcţie de Berceanu. Ulterior, l-a demis invocând o serie de nereguli care i-ar fi fost semnalate. În ciuda declaraţiilor războinice ale lui Radu Berceanu, în realitate nu s-a întâmplat nimic. Numit de o lună, noul director Alexandru Chirilă şi-a dat demisia,  motivând că „am făcu acest gest din cauza situaţiei în care se găseşte instituţia. Sper sa nu fie chiar dezastru. Nu s-a facut o descărcare de gestiune de la fostul director. Nu a existat o predare-primire efectivă între mine şi fostul director. Nu vreau să comentez mai mult asupra situaţiei pe care am găsit-o”. Cu toate că a anunţat că a solicitat un control al Corpului de control al Ministerului Transporturilor, ancheta nu a mai avut loc. Chirilă  a plecat fără să mai prezinte nici un document. În mod ciudat, absolut toate controalele efectuate în ultimii ani la aeroport, indiferent de culoarea regimului politic, nu au scos la iveală vreo problemă. Începând de mâine, PRESSALERT.ro va prezenta mai multe investigaţii legate despre modul în care s-au cheltuit banii publici, cine au fost principali beneficiari şi cum s-a ajuns până la situaţia în care aeroportul să garanteze un credit pentru un furnizor de echipamente, girând cu fondurile destinate securităţii principalei porţi aeriene din vestul ţării.

Ce funcţie primeşti dacă te ştie Udrea?; cât costă scaunul lui Geoană?; cum se pot pierde peste un milion de slujbe?

2

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a numit-o prin ordin de ministru pe Ana Maria Topoliceanu director al elena udrea si umbra pCompaniei Naţionale de Investiţii,  Topoliceanu şi Udrea fiind în anii 2000 partenere de afaceri, dezvăluie Hotnews.

3600 lei este, conform Jurnalului Naţional, valoarea de inventar a scaunului de preşedinte al Senatului, ocupat acum de Mircea Geoană şi dorit de democrat liberali.

Oficiul European de Luptă Antifrauda (OLAF) anchetează în România modul de atribuire a unui contract în valoare de zeci de milioane de euro, care vizează modernizarea complexului energetic de la Craiova, au declarat pentru Hotnews surse de la Bruxelles.

2,5 miliarde de euro sunt blocate în datoriile celor 32.000 de firme aflate în insolvenţă la această oră în România, estimează Gândul.

Uniunea Europeană va pierde, în următorii cinci ani, peste un milion de slujbe şi până la 240 de miliarde de euro din cauza descărcărilor ilegale de conţinut pe internet, potrivit unui studiu referitor la pirateria online realizat de compania TERA Consultants din Paris, transmite Reuters.